informatii utile

Codul Fiscal

din 22/12/2003
Versiune actualizata la data de 01/10/2010

___________
@Text actualizat la data de 01.10.2010. Actul include modificarile din urmatoarele acte:
– Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004.
– Hotararea nr. 977/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 29/06/2004.
– Hotararea nr. 783/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 28/05/2004.
– O.U.G. nr. 123/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1154 din 07/12/2004.
– O.U.G. nr. 138/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004.
– Codul de Procedura Fiscala publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 24/06/2004.
– Legea nr. 164/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 467 din 01/06/2005.
– O.U.G. nr. 45/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 01/06/2005.
– O.U.G. nr. 24/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 263 din 30/03/2005.
– O.U.G. nr. 203/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1193 din 30/12/2005.
– O.U.G. nr. 33/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 374 din 02/05/2006.
– Hotararea nr. 797/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 725 din 10/08/2005.
– Codul de Procedura Fiscala publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 941 din 29/12/2003.
– Legea nr. 494/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1092 din 24/11/2004.
– Norma metodologica publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004.
– Ordonanta nr. 83/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 793 din 27/08/2004.
– Ordonanta nr. 94/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 803 din 31/08/2004.
– Legea nr. 163/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 466 din 01/06/2005.
– Legea nr. 247/2005 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 653 din 22/07/2005.
– Hotararea nr. 1514/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 17/11/2006.
– Legea nr. 343/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 662 din 01/08/2006.
– Ordonanta nr. 43/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 23/08/2006.
– O.U.G. nr. 110/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1028 din 27/12/2006.
– Hotararea nr. 667/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 29/06/2007.
– Ordinul nr. 590/2007 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 29/06/2007.
– Ordinul nr. 34/2007 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 26 din 16/01/2007.
– O.U.G. nr. 106/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 703 din 18/10/2007.
– O.U.G. nr. 22/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 230 din 03/04/2007.
– Hotararea nr. 664/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 26/06/2008.
– Ordinul nr. 2463/2007 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 896 din 28/12/2007.
– O.U.G. nr. 155/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 884 din 21/12/2007.
– Ordinul nr. 1984/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 478 din 27/06/2008.
– Ordinul nr. 3687/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 860 din 20/12/2008.
– O.U.G. nr. 127/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 16/10/2008.
– O.U.G. nr. 200/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 04/12/2008.
– O.U.G. nr. 50/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 25/04/2008.
– O.U.G. nr. 51/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 25/04/2008.
– O.U.G. nr. 91/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 480 din 30/06/2008.
– O.U.G. nr. 94/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 30/06/2008.
– O.U.G. nr. 29/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 27/03/2009.
– O.U.G. nr. 21/2006 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 269 din 24/03/2006.
– Ordinul nr. 614/2009 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 210 din 01/04/2009.
– O.U.G. nr. 34/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 249 din 14/04/2009.
– O.U.G. nr. 46/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 347 din 25/05/2009.
– Hotararea nr. 960/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 587 din 24/08/2009.
– Ordinul nr. 2524/2009 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 587 din 24/08/2009.
– Hotararea nr. 956/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 24/09/2009.
– O.U.G. nr. 109/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 689 din 13/10/2009.
– Legea nr. 329/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 761 din 09/11/2009.
– Legea nr. 367/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 25/11/2009.
– Hotararea nr. 1626/2009 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 925 din 30/12/2009.
– Ordinul nr. 3472/2009 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 926 din 30/12/2009.
– Legea nr. 22/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 144 din 04/03/2010.
– Legea nr. 24/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 143 din 04/03/2010.
– O.U.G. nr. 22/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 30/03/2010.
– O.U.G. nr. 34/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 din 13/04/2010.
– O.U.G. nr. 54/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 23/06/2010.
– O.U.G. nr. 58/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 28/06/2010.
– Ordinul nr. 1907/2010 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 439 din 30/06/2010.
– O.U.G. nr. 59/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 30/06/2010.
– O.U.G. nr. 82/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 10/09/2010.
– O.U.G. nr. 87/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 669 din 30/09/2010.

___________
@Pus in aplicare prin:
– Instructiuni publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 10 din 08/01/2004.
– Norma publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 183 din 03/03/2004.
– Norma publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 122 din 11/02/2004.
– Norma metodologica publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004.
– Instructiuni publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1040 din 28/12/2006.
– Instructiuni publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1045 din 29/12/2006.
– Instructiuni publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1043 din 29/12/2006.
– Norma publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1040 din 28/12/2006.
– Norma publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1046 din 29/12/2006.
– Norma publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1037 din 28/12/2006.
– Instructiuni publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 16/10/2007.
– Norma publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 810 din 28/11/2007.
– Instructiuni publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 887 din 27/12/2007.
– Ordinul nr. 2104/2010 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 din 24/06/2010.

Dispozitii generale

CAPITOLUL I – Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Art. 1. – (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.

___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal

Art. 2. – Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti;
e) impozitul pe reprezentante;
f) taxa pe valoarea adaugata;
g) accizele;
h) impozitele si taxele locale.

CAPITOLUL II – Interpretarea si modificarea Codului fiscal

Principiile fiscalitatii

Art. 3. – Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora;
d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

Modificarea si completarea Codului fiscal

Art. 4. – (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

Norme metodologice, instructiuni si ordine

Art. 5. – (1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborarii normelor necesare pentru aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) In intelesul prezentului cod, prin norme se intelege norme metodologice, instructiuni si ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarare, si sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Ordinele si instructiunile pentru aplicarea unitara a prezentului cod se emit de ministrul finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Ordinele si instructiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, se emit de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decat Ministerul Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sa aiba legatura cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevazute in prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteaza si sistematizeaza toate normele in vigoare avand legatura cu prevederile prezentului cod si pune aceasta colectie oficiala la dispozitia altor persoane, spre publicare.

Infiintarea si functionarea Comisiei fiscale centrale

Art. 6. – (1) Ministerul Finantelor Publice infiinteaza o Comisie fiscala centrala, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(3) Comisia fiscala centrala este coordonata de secretarul de stat din Ministerul Finantelor Publice care raspunde de politicile si legislatia fiscala.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Abrogat
(6) Abrogat
(7) Abrogat
(8) Abrogat

CAPITOLUL III – Definitii

Definitii ale termenilor comuni

Art. 7. – (1) In intelesul prezentului cod, cu exceptia titlului VI, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. activitate – orice activitate desfasurata de catre o persoana in scopul obtinerii de venit;
2. activitate dependenta – orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare;
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
c) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
d) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit.
___________
Subpunctul 2.1. a fost modificat prin alineatul din Ordonanta de urgenta 82/2010 incepand cu 10.09.2010.

2.2. In cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.
___________
Subpunctul 2.2. a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
1. O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.
Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 si 2.2 din Codul fiscal.
————————————————-

3. activitate dependenta la functia de baza – orice activitate dependenta care este declarata astfel de persoana fizica, in conformitate cu prevederile legii;
4. activitate independenta – orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decat o activitate dependenta;
5. asociere, fara personalitate juridica – orice asociere in participatiune, grup de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabila distincta, in intelesul impozitului pe venit si pe profit, conform normelor emise in aplicare;
6. autoritate fiscala competenta – organul fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale;
7. contract de leasing financiar – orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;
d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului;
___________
Punctul 7. a fost modificat prin punctul 1. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

8. contract de leasing operational – orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirarii contractului;
___________
Punctul 8. a fost modificat prin punctul 1. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

9. comision – orice plata in bani sau in natura efectuata catre un broker, un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate in legatura cu o operatiune comerciala;
10. contributii sociale obligatorii – orice contributii care trebuie platite, in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru protectia somerilor, asigurari de sanatate sau asigurari sociale;
11. credit fiscal – o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat in strainatate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste in prezentul cod;
12. dividend – o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica;
b) o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare proprii de catre persoana juridica, ce nu modifica pentru participantii la persoana juridica respectiva procentul de detinere a titlurilor de participare;
c) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti;
e) o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant.
Se considera dividend din punct de vedere fiscal si se supune aceluiasi regim fiscal ca veniturile din dividende:
– suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la un participant la persoana juridica peste pretul pietei pentru astfel de bunuri si/sau servicii, daca suma respectiva nu a facut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;
– suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia.
___________
Punctul 12. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

13. dobanda – orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita in cadrul unei datorii, in legatura cu un depozit sau in conformitate cu un contract de leasing financiar, vanzare cu plata in rate sau orice vanzare cu plata amanata;
13.1. dreptul de autor si drepturile conexe – constituie obiect al acestora operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, precum si drepturile conexe dreptului de autor si drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.
___________
Punctul 13.1. a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

14. franciza – sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
15. know-how – orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; in masura in care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix – orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;
17. nerezident – orice persoana juridica straina, orice persoana fizica nerezidenta si orice alte entitati straine, inclusiv organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, fara personalitate juridica, care nu sunt inregistrate in Romania, potrivit legii;
___________
Punctul 17. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.

18. organizatie nonprofit – orice asociatie, fundatie sau federatie infiintata in Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, dar numai daca veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant – orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoana – orice persoana fizica sau juridica;
21. persoane afiliate – o persoana este afiliata cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv. Intre persoanele afiliate, pretul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se presteaza servicii reprezinta pret de transfer;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 2. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persoana fizica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin:
(i) prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica;
(ii) a doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;
(iii) o persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.
___________
Punctul 21. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

22. persoana fizica nerezidenta – orice persoana fizica care nu este persoana fizica rezidenta;
23. persoana fizica rezidenta – orice persoana fizica ce indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) are domiciliul in Romania;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat in Romania;
c) este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat;
d) este cetatean roman care lucreaza in strainatate, ca functionar sau angajat al Romaniei intr-un stat strain.
Prin exceptie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoana fizica rezidenta un cetatean strain cu statut diplomatic sau consular in Romania, un cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental inregistrat in Romania, un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain in Romania si nici membrii familiilor acestora;
24. persoana juridica romana – orice persoana juridica care a fost infiintata in conformitate cu legislatia Romaniei;
___________
Punctul 24. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

24.1. persoana juridica infiintata potrivit legislatiei europene – orice persoana juridica constituita in conditiile si prin mecanismele prevazute de reglementarile europene;
___________
Punctul 24.1. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

25. persoana juridica straina – orice persoana juridica care nu este persoana juridica romana si orice persoana juridica infiintata potrivit legislatiei europene care nu are sediul social in Romania;
___________
Punctul 25. a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

26. pret de piata – suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent in acelasi moment si in acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, in conditii de concurenta loiala;
27. proprietate imobiliara – orice teren, cladire sau alta constructie ridicata ori incorporata intr-un teren;
___________
Punctul 27. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

28. redeventa – orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de inregistrari audio, video;
b) orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software.
Nu se considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoana fizica.
In plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru dreptul de a inregistra sau transmite sub orice forma spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitati similare;
29. rezident – orice persoana juridica romana, orice persoana juridica straina avand locul de exercitare a conducerii efective in Romania, orice persoana juridica cu sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene, si orice persoana fizica rezidenta;
___________
Punctul 29. a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

30. Romania – teritoriul de stat al Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita drepturile suverane si jurisdictia in conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;
31. titlu de participare – orice actiune sau alta parte sociala intr-o societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata sau intr-o alta persoana juridica sau la un fond deschis de investitii;
31.1. titlu de valoare – orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale;
___________
Punctul 31.1. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

32. transfer – orice vanzare, cesiune sau instrainare a dreptului de proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate.
33. valoarea fiscala reprezinta:
a) pentru active si pasive, altele decat cele mentionate la lit. b) si c) – valoarea de inregistrare in patrimoniu, potrivit reglementarilor contabile;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 8. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

b) pentru titlurile de participare/valoare – valoarea de achizitie sau de aport, utilizata pentru calculul castigului sau al pierderii, in intelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 8. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

c) pentru mijloace fixe amortizabile si terenuri – costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz. In valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz. In situatia reevaluarii terenurilor care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie sau sub valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala este costul de achizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz.
___________
Litera c) a fost modificata prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

d) pentru provizioane si rezerve – valoarea deductibila la calculul profitului impozabil.
___________
Punctul 33. a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

(2) Criteriile care stabilesc daca o activitate desfasurata de o persoana fizica reprezinta o activitate dependenta sau independenta sunt prevazute in norme.

Definitia sediului permanent

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
2. Sintagma loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
3. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spatiu.
4. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un «loc de activitate» si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
5. Cuvintele «prin care» trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea «prin» locatia in care are loc activitatea.
6. Locul de activitate trebuie sa fie «fix», astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur «loc de activitate». Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un «hotel de birouri» in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
7. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
8. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
9. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui stat contractant in celalalt stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
10. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
11. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati, si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un «loc de activitate» si nu exista «un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje» in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un «loc fix de activitate» al societatii care opereaza serverul.
13. Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
14. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
15. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
16. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
17. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii – foarte asemanatoare cu o linie telefonica – intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
18. Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
19. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
In cazul unei societati denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
20. In ceea ce priveste aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o «persoana», conform definitiei prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
21. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
————————————————-

Art. 8. – (1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un proces de reorganizare prevazut la art. 271.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(7.1) Persoanele juridice romane beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare, se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.
___________
Alineatul (7.1) a fost introdus prin punctul 10. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

Punere in aplicare, Art. 8.:______________________________
Norme metodologice:
2. Sintagma loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
3. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spatiu.
4. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un «loc de activitate» si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
5. Cuvintele «prin care» trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea «prin» locatia in care are loc activitatea.
6. Locul de activitate trebuie sa fie «fix», astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur «loc de activitate». Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un «hotel de birouri» in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
7. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
8. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
9. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui stat contractant in celalalt stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
10. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
11. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati, si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un «loc de activitate» si nu exista «un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje» in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un «loc fix de activitate» al societatii care opereaza serverul.
13. Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
14. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
15. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
16. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
17. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii – foarte asemanatoare cu o linie telefonica – intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
18. Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
19. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
In cazul unei societati denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
20. In ceea ce priveste aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o «persoana», conform definitiei prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
21. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
———————————————————-

CAPITOLUL IV – Reguli de aplicare generala

Moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor

Art. 9. – (1) Impozitele si taxele se platesc in moneda nationala a Romaniei.
(2) Sumele inscrise pe o declaratie fiscala se exprima in moneda nationala a Romaniei.
(3) Sumele exprimate intr-o moneda straina se convertesc in moneda nationala a Romaniei, dupa cum urmeaza:
a) in cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr-un stat strain si isi tine contabilitatea acestei activitati in moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia ii este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alta data prevazuta in norme.
(4) In intelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti in moneda nationala a Romaniei sumele exprimate in moneda straina, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, exceptand cazurile prevazute expres in norme.

Venituri in natura

Art. 10. – (1) In intelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile in numerar si/sau in natura.
(2) In cazul venitului in natura, valoarea acestuia se stabileste pe baza cantitatii si a pretului de piata pentru bunurile sau serviciile respective.

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda «cost-plus».
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
————————————————-

Art. 11. – (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(11) Autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 31. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(12) De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Ordinul si lista contribuabililor declarati inactivi se comunica contribuabililor carora le sunt destinate si persoanelor interesate, prin afisarea pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
___________
Alineatul (12) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 111. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 14.05.2010.

Punere in aplicare, Art. 11.:______________________________
Norme metodologice:
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda «cost-plus».
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
———————————————————–

Venituri obtinute din Romania

Art. 12. – Urmatoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din Romania, indiferent daca sunt primite in Romania sau in strainatate, sub forma de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent in Romania;
b) venituri din activitatile dependente desfasurate in Romania;
c) dividende de la o persoana juridica romana;
d) dobanzi de la un rezident;
e) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;
f) redevente de la un rezident;
g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, venituri din folosirea proprietatii imobiliare situate in Romania si venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietatilor imobiliare situate in Romania;
i) venituri din transferul titlurilor de participare, asa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, la o persoana juridica, daca aceasta este persoana juridica romana sau daca cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una ori mai multe persoane juridice, reprezinta proprietati imobiliare situate in Romania, precum si veniturile din transferul titlurilor de valoare, asa cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de rezidenti romani;
___________
Litera i) a fost modificata prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.

j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si prestarile de servicii accesorii acestui transport;
___________
Litera k) a fost modificata prin punctul 3. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

l) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;
___________
Litera l) a fost modificata prin punctul 3. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

m) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
p) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
q) Abrogat
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;
s) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania;
t) orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfasurata in Romania.
ţ) venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice romane.

___________
Litera t) a fost modificata prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

Prevederi speciale privind schimbul de informatii cu statele membre ale Uniunii Europene

___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 33/2006 incepand cu 02.05.2006.

Art. 12.1. – Ministrul finantelor publice va dispune prin ordin masurile necesare pentru implementarea sistemului de cooperare administrativa si schimb de informatii cu statele membre ale Uniunii Europene in domeniul taxei pe valoarea adaugata, accizelor si impozitului pe venit.

Impozitul pe profit

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

Contribuabili

Art. 13. – Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.
2. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati comerciale si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
————————————————-

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului.
————————————————-

c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.

___________
Litera f) a fost introdusa prin punctul 12. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 14. – Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 13. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Scutiri

Art. 15. – (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

c) Abrogat
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.
————————————————-

e) Abrogat
f) cultele religioase, pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea, in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor.
___________
Litera f) a fost modificata prin punctul 6. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. f), g) si h) din Codul fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri.
————————————————-

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii.
k) Banca Nationala a Romaniei.
___________
Litera k) a fost introdusa prin punctul 4. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

l) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii.
___________
Litera l) a fost introdusa prin punctul 6. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;
___________
Litera f) a fost modificata prin punctul 7. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
7. Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.
————————————————-

l) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz;
___________
Litera l) a fost introdusa prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

m) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica;
___________
Litera m) a fost introdusa prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.
___________
Litera n) a fost introdusa prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
8. Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzator acestora. Determinarea profitului impozabil se face in conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
– calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
– calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
– stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
81. Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
82. Prevederile alin. (2) si alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu modificarile si completarile ulterioare.
————————————————-

(4) Prevederile alin. (2) si (3) sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 131. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 14.05.2010.

Anul fiscal

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau de la alta data stabilita prin acordul partilor in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii;
c) la data inmatricularii persoanei juridice infiintate potrivit legislatiei europene, in cazul in care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
d) la data stabilita potrivit legii, in alte cazuri decat cele mentionate la lit. a), b) si c).
In cazul dizolvarii urmata de lichidarea contribuabilului, perioada impozabila inceteaza la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, conform legii, infiintarea acestuia.
————————————————-

Art. 16. – (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Punere in aplicare, Art. 16.:______________________________
Norme metodologice:
9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice prin dizolvare fara lichidare, la una dintre urmatoarele date:
a) la data inregistrarii in registrul comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente a noii societati sau a ultimei dintre ele, in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi;
b) la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea sau de la alta data stabilita prin acordul partilor in cazul in care se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, potrivit legii;
c) la data inmatricularii persoanei juridice infiintate potrivit legislatiei europene, in cazul in care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
d) la data stabilita potrivit legii, in alte cazuri decat cele mentionate la lit. a), b) si c).
In cazul dizolvarii urmata de lichidarea contribuabilului, perioada impozabila inceteaza la data depunerii situatiilor financiare la registrul unde a fost inregistrata, conform legii, infiintarea acestuia.
———————————————————–

Cotele de impozitare

Art. 17 Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute la art. 38.

___________
Art. 17 a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 138/2004 incepand cu 04.06.2005.

Impozit minim

___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 34/2009 incepand cu 01.05.2009.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
111. Contribuabilii mentionati la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b);
d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
112. In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009;
d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
Exemplul I
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 250 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului minim in suma de 367 lei.
Exemplul II
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 500 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 500 lei.
113. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 – 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei. In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.
114. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculeaza potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevazute la art. 26 din titlul II «Impozitul pe profit».
Exemplul IV
O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2008 pierdere fiscala in suma de 700 lei. In cursul anului 2009 societatea inregistreaza in trimestrul I pierdere fiscala, iar in trimestrul al II-lea inregistreaza un profit impozabil in suma de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 lei
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 2.000 lei.
115. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. In cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.
116. Contribuabilii infiintati in cursul anului nu intra sub incidenta prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul in care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, insa acestia sunt obligati la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II «Impozitul pe profit» din Codul fiscal. Nu intra sub incidenta impozitului minim societatile care la data de 1 mai 2009 se aflau in inactivitate temporara si aceasta inceteaza in cursul anului 2009, pentru perioada aferenta de la incetarea inactivitatii pana la 31 decembrie 2009.
117. Contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului ca urmare a operatiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplica prevederile art. 18 alin. (2) de la data inregistrarii la oficiul registrului comertului. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin fuziunea a doua sau mai multe societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale societatilor participante, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin divizarea unei societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determina proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate. In cazul fuziunilor prin absorbtie sau in cazul divizarilor prin care activele si pasivele se transfera catre una sau mai multe societati existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de catre societatile beneficiare, la veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau in calcul si veniturile totale anuale ale societatilor cedente, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate.
————————————————-

Art. 18. – (1) Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si in cazul carora impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri inregistrate.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
111. Contribuabilii mentionati la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b);
d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
112. In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009;
d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
Exemplul I
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 250 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului minim in suma de 367 lei.
Exemplul II
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 500 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 500 lei.
113. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 – 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei. In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.
114. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculeaza potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevazute la art. 26 din titlul II «Impozitul pe profit».
Exemplul IV
O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2008 pierdere fiscala in suma de 700 lei. In cursul anului 2009 societatea inregistreaza in trimestrul I pierdere fiscala, iar in trimestrul al II-lea inregistreaza un profit impozabil in suma de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 lei
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 2.000 lei.
115. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. In cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.
116. Contribuabilii infiintati in cursul anului nu intra sub incidenta prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul in care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, insa acestia sunt obligati la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II «Impozitul pe profit» din Codul fiscal. Nu intra sub incidenta impozitului minim societatile care la data de 1 mai 2009 se aflau in inactivitate temporara si aceasta inceteaza in cursul anului 2009, pentru perioada aferenta de la incetarea inactivitatii pana la 31 decembrie 2009.
117. Contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului ca urmare a operatiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplica prevederile art. 18 alin. (2) de la data inregistrarii la oficiul registrului comertului. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin fuziunea a doua sau mai multe societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale societatilor participante, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin divizarea unei societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determina proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate. In cazul fuziunilor prin absorbtie sau in cazul divizarilor prin care activele si pasivele se transfera catre una sau mai multe societati existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de catre societatile beneficiare, la veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau in calcul si veniturile totale anuale ale societatilor cedente, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate.
————————————————-

(2) Abrogat
(3) Abrogat
(4) Abrogat
(5) Abrogat
(6) Abrogat
(7) Abrogat

___________
Art. 18. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 34/2009 incepand cu 01.05.2009.

Punere in aplicare, Art. 18.:______________________________
Norme metodologice:
11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
111. Contribuabilii mentionati la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la determinarea impozitului datorat, vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b);
d) compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
112. In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
a) calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b) incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c) stabilirea impozitului minim corespunzator transei de venituri totale anuale, determinata potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009;
d) compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat potrivit lit. c) si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
Exemplul I
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 250 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului minim in suma de 367 lei.
Exemplul II
O societate comerciala a determinat la sfarsitul trimestrului al II-lea impozit pe profit in suma de 500 lei. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 500 lei.
113. Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 – 1.083 = 4.917 lei.
Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei. In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.
114. Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculeaza potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la recuperarea pierderii fiscale prevazute la art. 26 din titlul II «Impozitul pe profit».
Exemplul IV
O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2008 pierdere fiscala in suma de 700 lei. In cursul anului 2009 societatea inregistreaza in trimestrul I pierdere fiscala, iar in trimestrul al II-lea inregistreaza un profit impozabil in suma de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 lei
Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 2.200 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Avand in vedere ca impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este in suma de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeasi perioada este de 367 lei, contribuabilul are obligatia de plata a impozitului pe profit in suma de 2.000 lei.
115. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. In cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.
116. Contribuabilii infiintati in cursul anului nu intra sub incidenta prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul in care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, insa acestia sunt obligati la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II «Impozitul pe profit» din Codul fiscal. Nu intra sub incidenta impozitului minim societatile care la data de 1 mai 2009 se aflau in inactivitate temporara si aceasta inceteaza in cursul anului 2009, pentru perioada aferenta de la incetarea inactivitatii pana la 31 decembrie 2009.
117. Contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului ca urmare a operatiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplica prevederile art. 18 alin. (2) de la data inregistrarii la oficiul registrului comertului. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin fuziunea a doua sau mai multe societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile insumate ale societatilor participante, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. In cazul in care contribuabilii se infiinteaza prin divizarea unei societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determina proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta, conform proiectului intocmit potrivit legii, care stabileste si criteriul de repartitie a activelor si pasivelor transferate. In cazul fuziunilor prin absorbtie sau in cazul divizarilor prin care activele si pasivele se transfera catre una sau mai multe societati existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de catre societatile beneficiare, la veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau in calcul si veniturile totale anuale ale societatilor cedente, proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate.
———————————————————–

CAPITOLUL II – Calculul profitului impozabil

Reguli generale

Art. 19. – (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
– diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
– rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (51) din Codul fiscal;
– castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
– diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
– rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
– diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica anual.
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operatiuni.
————————————————-

(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal.
(3) Contribuabilii care au optat pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata in rate, pe masura ce ratele devin scadente, beneficiaza in continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective; cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanta de urgenta 138/2004 incepand cu 04.06.2005.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata in rate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile si cheltuielile aferente bunurilor mobile si imobile produse, lucrarilor executate si serviciilor prestate, valorificate in baza unui contract cu plata in rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe masura ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.
————————————————-

(4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).
————————————————-

(5) Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer.

___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 200/2008 incepand cu 01.01.2009.

Art. 191. – (1) La calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual; in cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.
(2) In aplicarea prevederilor prezentului articol se elaboreaza norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

___________
Art. 191. a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 200/2008 incepand cu 01.01.2009.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

___________
Paragraful a fost introdus prin alineatul din Legea 329/2009 incepand cu 12.11.2009.

Art. 192. – (1) Profitul investit in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru), astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.
(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.
(3) Pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2009, in aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul contabil inregistrat incepand cu data de 1 octombrie 2009 si investit in activele mentionate la alin. (1) produse si/sau achizitionate dupa aceeasi data.
(4) Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozit pe profit trimestrial, in situatia in care se efectueaza investitii in trimestrele anterioare, din profitul contabil cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.
(5) In cazul contribuabililor prevazuti la art. 103 care devin platitori de impozit pe profit in conformitate cu prevederile art. 1071, pentru aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul contabil cumulat de la inceputul anului investit in activele mentionate la alin. (1), produse si/sau achizitionate incepand cu trimestrul in care acestia au devenit platitori de impozit pe profit. Pentru anul 2009 profitul contabil luat in considerare la aplicarea facilitatii este cel inregistrat dupa data de 1 octombrie 2009.
(6) Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizata cu prioritate pentru constituirea rezervelor pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat sa repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor.
(7) Pentru activele prevazute la alin. (1) care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru lucrarile realizate efectiv, in baza unor situatii partiale de lucrari, pentru investitiile puse in functiune partial in anul respectiv.
(8) Prevederile alin. (1) se aplica pentru activele considerate noi, in sensul ca nu au fost anterior utilizate.
(9) Contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc majorari de intarziere, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.
(10) Abrogat
(11) Contribuabilii care aplica prevederile prezentului articol nu pot beneficia de prevederile art. 261 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(12) Prin exceptie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 si ale art. 24 alin. (5), valoarea fiscala, respectiv valoarea de intrare a activelor prevazute la alin. (1) se determina prin scaderea din valoarea de productie si/sau de achizitie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevazuta la alin. (1).
(13) Prevederile prezentului articol se aplica pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

___________
Art. 192. a fost introdus prin alineatul din Legea 329/2009 incepand cu 12.11.2009.

Venituri neimpozabile

___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 8. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
18. In sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele de incasat/incasate de un contribuabil de la o persoana juridica romana, reprezinta venituri neimpozabile la data inregistrarii acestora in evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.
19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
————————————————-

Art. 20. – Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor emise pe termen lung, efectuata potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, a lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 14. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
18. In sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele de incasat/incasate de un contribuabil de la o persoana juridica romana, reprezinta venituri neimpozabile la data inregistrarii acestora in evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.
19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
————————————————-

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum si veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere pentru care nu s-a acordat deducere;
___________
Litera c) a fost modificata prin punctul 14. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.

————————————————-

e) in perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzactionarea titlurilor de participare pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. In aceeasi perioada, cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a acestor titluri de participare, precum si cheltuielile inregistrate cu ocazia desfasurarii operatiunilor de tranzactionare reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

___________
Litera e) a fost introdusa prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.
___________
Art. 20. a fost modificat prin punctul 8. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Punere in aplicare, Art. 20.:______________________________
Norme metodologice:
18. In sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele de incasat/incasate de un contribuabil de la o persoana juridica romana, reprezinta venituri neimpozabile la data inregistrarii acestora in evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.
19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
———————————————————–

Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene

___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 9. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Art. 201. – (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile si:
a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
1. plateste impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
3. la data inregistrarii venitului din dividende detine participatia minima prevazuta la pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica romana prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile prevazute la pct. 1-3;
b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre, daca persoana juridica straina intruneste, cumulativ, urmatoarele conditii:
1. are una dintre formele de organizare prevazute la alin. (4);
2. in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
3. plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania, persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
211. In aplicarea prevederilor art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, conditia legata de perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen – C-284/94, C-291/94 si C-292/94. Astfel, in situatia in care, la data inregistrarii dividendului de catre societatea-mama, persoana juridica romana, respectiv de catre sediul permanent al unei societati-mama, persoana juridica straina dintr-un stat membru, conditia referitoare la perioada minima de detinere de 2 ani nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, in anul fiscal in care conditia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului in care venitul a fost impus. In acest sens, contribuabilul trebuie sa depuna declaratia rectificativa privind impozitul pe profit.
212. Pentru indeplinirea conditiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatile-mama, persoane juridice straine, trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
Imagine
213. Pentru aplicarea prevederilor art. 201 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare, societati-mama, sunt:
Imagine
————————————————-

(2) Prevederile alin. (1) lit. a) si b) nu se aplica profiturilor repartizate persoanelor juridice romane, respectiv sediilor permanente din Romania ale unor persoane juridice straine dintr-un stat membru, in legatura cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(3) In aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) stat membru – stat al Uniunii Europene;
b) filiala dintr-un stat membru – persoana juridica straina al carei capital social include si participatia minima prevazuta la alin. (1) lit. a) pct. 2 si lit. b) pct. 4, detinuta de o persoana juridica romana, respectiv de un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine dintr-un stat membru;
c) stat tert – oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice straine sunt:
a) societatile infiintate in baza legii belgiene, cunoscute ca ‘societe anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘societe en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘societe privee a responsabilite limitee’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a responsabilite limitee’/’cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a responsabilite illimitee’/’cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid’, ‘societe en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘societe en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, intreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societati constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;
b) societatile infiintate in baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societati supuse impozitarii, conform legii impozitului pe profit, in masura in care venitul lor impozabil este calculat si impozitat in conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;
c) societatile infiintate in baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschrankter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts’, si alte societati constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
IMAGINE
e) societatile infiintate in baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anonima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada’, organsime de drept public care functioneaza in baza legii private; alte entitati constituite conform legii spaniole, supuse impozitului pe profit spaniol (‘Impuesto sobre Sociedades’);
f) societatile infiintate in baza legii franceze, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite limitee’, ‘societes par actions simplifiees’, ‘societes d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’epargne et de prevoyance’, ‘societes civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘cooperatives’, ‘unions de cooperatives’, intreprinderi publice industriale si comerciale, precum si alte societati constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;
g) societatile infiintate sau existente in baza legii irlandeze, organisme infiintate in baza Legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societati de constructii infiintate in baza Legii asociatiilor de constructii si trusturi bancare de economii, infiintate in baza Legii trusturilor bancare de economii, 1989;
h) societatile infiintate in baza legii italiene, cunoscute ca ‘societa per azioni’, ‘societa in accomandita per azioni’, ‘societa a responsabilita limitata’, ‘societa cooperative’, ‘societa di mutua assicurazione’, si entitati publice si private a caror activitate este in intregime sau in principal comerciala;
i) societatile infiintate in baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite limitee’, ‘societe cooperative’, ‘societe cooperative organisee comme une societe anonyme’, ‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’epargne-pension’ ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societati constituite in baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
j) societatile infiintate in baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Cooperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘vereniging op cooperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt’, si alte societati constituite in baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;
k) societatile infiintate in baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschrankter Haftung’, ‘Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’, ‘Betriebe gewerblicher Art von Korperschaften des offentlichen Rechts’, ‘Sparkassen’, si alte societati constituite in baza legii austriece si supuse impozitului pe profit austriac;
l) societatile comerciale sau societatile de drept civil ce au o forma comerciala si intreprinderile publice infiintate in conformitate cu legea portugheza;
m) societatile infiintate in baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtyio/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘saastopankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtio/forsakringsbolag’;
n) societatile infiintate in baza legii suedeze, cunoscute ca as ‘aktiebolag’, ‘forsakringsaktiebolag’, ‘ekonomiska foreningar’, ‘sparbanker’, ‘omsesidiga forsakringsbolag’;
o) societatile infiintate in baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
p) societatile infiintate in baza Reglementarii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind Statutul societatii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea lucratorilor si asociatiile cooperatiste infiintate in baza Reglementarii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societatii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societatii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;
q) societatile infiintate in baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciova spolec nost’, ‘spolecnost s rucenim omezenym’;
r) societatile infiintate in baza legii estoniene, cunoscute ca ‘taisuhing’, usaldusuhing’, ‘osauhing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusuhistu’;
IMAGINE
ş) societatile infiintate in baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedriba’, ‘sabiedriba ar ierobezotu atbildibu’;
t) societatile infiintate in baza legii lituaniene;
ţ) societatile infiintate in baza legii ungare, cunoscute ca ‘kozkereseti tarsasag’, ‘beteti tarsasag’, ‘kozos vallalat’, ‘korlatolt felelossegu tarsasag’, ‘reszvenytarsasag’, ‘egyesules’, ‘kozhasznu tarsasag’, ‘szovetkezet’;
u) societatile infiintate in baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ ‘Responsabilita Limitata’, ‘Socjetajiet en commandite li l-kapital taghhom maqsum f’azzjonijiet’;
v) societatile infiintate in baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spolka akcyjna’, ‘spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;
w) societatile infiintate in baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska druzba’, ‘komanditna druzba’, ‘druzba z omejeno odgovornostjo’;
x) societatile infiintate in baza legislatiei slovace, cunoscute ca ‘akciova spolocnost’, ‘spolocnost’ s rucenim obmedzenym’, ‘komanditna spolocnost’.
(5) Dispozitiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/435/CEE privind regimul fiscal comun care se aplica societatilor-mama si filialelor acestora din diferite state membre, amendata prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului.

___________
Art. 201. a fost introdus prin punctul 9. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Cheltuieli

Art. 21. – (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii.
d) dobanzile si daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe masura inregistrarii lor;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca.
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile.
h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului.
24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile inregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente actiunilor proprii dobandite si anulate ulterior dobandirii in situatiile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii.
d) dobanzile si daunele-interese, stabilite in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe masura inregistrarii lor;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca.
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile.
h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului.
24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile inregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente actiunilor proprii dobandite si anulate ulterior dobandirii in situatiile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
————————————————-

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.
————————————————-

c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
___________
Litera c) a fost modificata prin punctul 9. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
e) cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
___________
Litera e) a fost modificata prin punctul 8. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.
————————————————-

g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001.
————————————————-

h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
___________
Litera i) a fost modificata prin punctul 9. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;
___________
Litera j) a fost modificata prin punctul 9. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
___________
Litera n) a fost modificata prin punctul 9. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
321. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
————————————————-

(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
————————————————-

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 11. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
___________
Litera c) a fost modificata prin punctul 15. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
331. Cheltuielile efectuate in baza contractului colectiv de munca, ce intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natura sociala stabilite in cadrul contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, grup de unitati si unitati, altele decat cele mentionate in mod expres in cadrul art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
————————————————-

d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.

————————————————-

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
___________
Litera e) a fost modificata prin punctul 11. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

f) Abrogat
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;
j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
___________
Litera j) a fost modificata prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
351. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
————————————————-

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;
___________
Litera k) a fost modificata prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
351. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
————————————————-

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%;
___________
Litera l) a fost modificata prin punctul 8. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
————————————————-

n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
___________
Litera n) a fost modificata prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 34/2009 incepand cu 01.05.2009.

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
————————————————-

b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 16. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
39. Prin autoritati romane/straine se intelege totalitatea institutiilor, organismelor si autoritatilor din Romania si din strainatate care urmaresc si incaseaza amenzi, dobanzi/majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
40. Majorarile si penalitatile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania sunt cheltuieli nedeductibile.
Ca exceptie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevazute de titlul II din Codul fiscal.
————————————————-

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
___________
Litera c) a fost modificata prin punctul 12. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
————————————————-

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) cheltuielile reprezentand diferenta dintre pretul de piata si pretul de cumparare preferential, in cazul tranzactiilor cu actiuni efectuate in cadrul sistemului stock options plan, precum si cheltuielile cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii acordate salariatilor;
e) alte cheltuieli in favoarea acestora.
————————————————-

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.
————————————————-

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora. Exceptia nu se aplica pentru cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a titlurilor de participare tranzactionate pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv;
___________
Litera h) a fost modificata prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a evaluarii potrivit reglementarilor contabile, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
In sensul prevederilor art. 20 lit. b) si art. 21 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, obligatiunile pe termen lung reprezinta obligatiunile cu maturitate/scadenta mai mare de un an, stabilita conform prospectului de emisiune.
46. Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
47. In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.

————————————————-

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c);
___________
Litera i) a fost modificata prin punctul 9. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
471. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.
————————————————-

j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
___________
Litera m) a fost modificata prin punctul 12. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
– serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
– contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea.
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.

————————————————-

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
___________
Litera o) a fost modificata prin punctul 12. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:
1. 30/00 din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;
___________
Litera p) a fost modificata prin punctul 17. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
___________
Litera r) a fost introdusa prin punctul 121. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m).
___________
Litera s) a fost modificata prin punctul 12. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

ş) cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora.
___________
Litera s) a fost introdusa prin punctul 10. din Ordonanta de urgenta 106/2007 incepand cu 01.01.2008.

t) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
492. Termenii si expresiile prevazute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificatiile prevazute la pct. 451 din normele metodologice date in aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI Taxa pe valoarea adaugata.
————————————————-

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
492. Termenii si expresiile prevazute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificatiile prevazute la pct. 451 din normele metodologice date in aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI Taxa pe valoarea adaugata.
————————————————-

3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
492. Termenii si expresiile prevazute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificatiile prevazute la pct. 451 din normele metodologice date in aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI Taxa pe valoarea adaugata.
————————————————-

___________
Litera t) a fost introdusa prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta 34/2009 incepand cu 01.05.2009.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
492. Termenii si expresiile prevazute la art. 21 alin. (4) lit. t) pct. 1 au semnificatiile prevazute la pct. 451 din normele metodologice date in aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI Taxa pe valoarea adaugata.
————————————————-

(5) Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat deduce la calculul profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile inregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii integritatii si protejarii imobilului «Palat Elisabeta» din domeniul public al statului;
c) Abrogat
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 203/2005 incepand cu 01.01.2006.

(6) Compania Nationala Imprimeria Nationala – S.A. deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale.

___________
Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 94/2008 incepand cu 30.06.2008.

Provizioane si rezerve

Art. 22. – (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare efectuarii unor operatiuni de reorganizare, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevazut de lege, nu este obligatorie.
51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
————————————————-

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
————————————————-

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
————————————————-

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
___________
Litera d) a fost modificata prin punctul 13. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

e) Abrogat
f) Abrogat
g) Abrogat
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, cu exceptia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;
___________
Litera h) a fost modificata prin punctul 15. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri, constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute.
___________
Litera k) a fost introdusa prin punctul 131. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere a aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
___________
Litera l) a fost introdusa prin punctul 16. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
561. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta.
————————————————-

(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile inregistrate in legatura cu realizarea si vanzarea zacamintelor naturale si cheltuielile efectuate cu extractia, prelucrarea si livrarea acestora, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 18. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile inregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.
(4) Regia Autonoma “Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.
(51) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.
___________
Alineatul (51) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 34/2009 incepand cu 01.05.2009.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
572. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, existente in sold in contul «1065» la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
573. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, dedusa la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale pana la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, si care nu a fost capitalizata prin transferul direct in contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare pe masura ce mijloacele fixe au fost utilizate. Aceasta parte a rezervei se impoziteaza potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
De asemenea, nu intra sub incidenta prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, aferenta mijloacelor fixe transferate in cadrul operatiunuilor de reorganizare, potrivit legii, la momentul scaderii din gestiune a acestora la persoana juridica ce efectueaza transferul, in conditiile in care rezerva respectiva este preluata de societatea beneficiara, prevederile art. 22 alin. (51) aplicandu-se in continuare la societatea beneficiara.
————————————————-

(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare – persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.
___________
Alineatul (6) a fost rectificat prin linia din Rectificare din 06/02/2004 incepand cu 06.02.2004.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
————————————————-

(7) In intelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se intelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevazute la alin. (1) lit. c), in situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) nu sunt garantate de alta persoana;
b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.

___________
Alineatul (8) a fost introdus prin punctul 14. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
Gradul de indatorare = |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2

astfel:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)

68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
– Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
– Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
– banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
701. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.
Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
Gradul de indatorare = |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2

astfel:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)

68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
– Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
– Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
– banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
701. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.
————————————————-

Art. 23. – (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 141. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 19. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 17. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 18. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 17. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Punere in aplicare, Art. 23.:______________________________
Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
Gradul de indatorare = |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2

astfel:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)

68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
– Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
– Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
– banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
701. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.
Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
Gradul de indatorare = |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2

astfel:

Capital imprumutat (inceputul anului fiscal) + Capital imprumutat (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare = ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (inceputul anului fiscal) + Capital propriu (sfarsitul perioadei)

68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
– Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
– Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
– banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.
701. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.
———————————————————–

Amortizarea fiscala

Art. 24. – (1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
___________
Litera a) a fost rectificata prin linia din Rectificare din 06/02/2004 incepand cu 06.02.2004.

b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului;
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 20. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele impadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.
(5) Abrogat
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 22. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
– valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
– durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
– cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
– cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuala se va calcula astfel:

Ani Modul de calcul Amortizarea anuala degresiva (lei) Valoarea ramasa (lei)
1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000
2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000
3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000
4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000
5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000
6 114.688.000 x 20%=114.688.000/5 22.937.600 91.750.400
7 22.937.600 68.812.800
8 22.937.600 45.875.200
9 22.937.600 22.937.600
10 22.937.600 0
————————————————-

(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 23. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte imobilizari necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia cheltuielilor de constituire si a fondului comercial, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
___________
Alineatul (10) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 in 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
702. Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.
In aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare ramasa, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei.
————————————————-

(12) Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.
___________
Alineatul (12) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanta de urgenta 138/2004 incepand cu 04.06.2005.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
711. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile inregistrate si puse in functiune pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala ramasa se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% si se recupereaza pe durata normala de functionare. In cazul in care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale in vigoare, perioada pentru care exista obligatia pastrarii in patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate.
712. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
▪ deduce din punct de vedere fiscal, in luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
▪ valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, incepand cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei – 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
▪ amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 pana in septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).

– mii lei –
Luna Amortizarea fiscala Cheltuielile de amortizare inregistrate contabil
Septembrie 2004 6.000.000 0
Octombrie 2004 40.000 50.000
Noiembrie 2004 40.000 50.000
Decembrie 2004 40.000 50.000
Ianuarie 2005 40.000 50.000
… … … … … … … … …
August 2054 40.000 50.000
Septembrie 2054 40.000 50.000
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
————————————————-

(13) Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute in prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizata, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.
___________
Alineatul (15) a fost modificat prin punctul 25. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
715. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31 decembrie 2003, in valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniu se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea fiscala la data intrarii in patrimoniu se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, potrivit prevederilor titlului VI.
716. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
717. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata ramasa de amortizat, in baza valorii ramase neamortizate.

————————————————-

(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
713. Intra sub incidenta prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale si sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, potrivit prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, republicata.

————————————————-

(17) In cazul unei imobilizari corporale care la data intrarii in patrimoniu are o valoare fiscala mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
___________
Alineatul (17) a fost modificat prin punctul 26. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
(20) Abrogat
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate in contabilitate atat in lei, cat si in euro; aceste cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor inregistrate in contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.

Contracte de leasing

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
————————————————-

Art. 25. – (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Punere in aplicare, Art. 25.:______________________________
Norme metodologice:
72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
———————————————————–

Pierderi fiscale

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte in urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de persoana juridica respectiva.
77. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.
————————————————-

Art. 26. – (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 91/2008 incepand cu 01.01.2009.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscala anuala realizata incepand cu anul 2009, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 91/2008 incepand cu 01.01.2009.

Punere in aplicare, Art. 26.:______________________________
Norme metodologice:
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte in urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de persoana juridica respectiva.
77. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.
———————————————————–

Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare

Art. 27. – (1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu;
___________
Litera a) a fost modificata prin punctul 27. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
78. In sensul dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind in schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contributiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
79. In cazul in care pentru contributia cu active se datoreaza taxa pe valoarea adaugata potrivit dispozitiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, in sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adaugata.
————————————————-

(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
80. Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.
81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
83. Impozitul pe dividende se determina dupa calculul profitului impozabil, se retine si se vireaza pentru urmatoarele elemente:
– capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor si a stocurilor, potrivit legii, sume inregistrate la rezerve din diferente de curs valutar si altele asemenea);
– capitaluri proprii constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit si altele asemenea);
– capitaluri proprii constituite in conformitate cu prevederile legale, fara ca sumele cuprinse in capitaluri sa fie evidentiate in prealabil la venituri (diferente provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferente de curs valutar din evaluarea disponibilitatilor in valuta, diferente din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subventii pentru investitii si altele asemenea).
84. Pentru elementele de capital propriu, constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat in exercitiile precedente a carui repartizare a fost amanata etc.), se calculeaza si se vireaza numai impozit pe dividende.
————————————————-

(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:
a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
————————————————-

b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
————————————————-

c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are in vedere transferul unei parti din activul unei societati (transmitatoare) catre una sau mai multe societati (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, in schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.

————————————————-

d) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a minimum 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica romana, in schimbul unor titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a unei plati in numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare emise in schimb.
(4) In cazul operatiunilor de reorganizare prevazute la alin. (3) se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica romana cu titluri de participare la o alta persoana juridica romana nu se trateaza ca transfer impozabil in intelesul prezentului titlu si al titlului III;
c) distribuirea de titluri de participare in legatura cu divizarea unei persoane juridice romane nu se trateaza ca dividend;
d) valoarea fiscala a unui activ sau pasiv, asa cum este prevazut la lit. a), este egala, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscala pentru orice activ prevazut la lit. a) se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), daca un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta inainte de transfer;
g) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. b), care sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a titlurilor de participare care sunt transferate de catre aceasta persoana;
h) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. c), care au fost detinute inainte de a fi distribuite, se aloca intre aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.
(5) Daca o persoana juridica romana detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare la o alta persoana juridica romana care transfera active si pasive catre prima persoana juridica, printr-o operatiune prevazuta la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 19. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

(6) Abrogat
(7) In intelesul prezentului articol, valoarea fiscala a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizata pentru calculul amortizarii si al castigului sau pierderii, in intelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene

___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 21. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Art. 271. – (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
861. Pentru aplicarea prevederilor art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare sunt:
Imagine
————————————————-

(2) Prevederile prezentului articol se aplica:
a) operatiunilor de fuziune, divizare, divizare partiala, transferurilor de active si schimburilor de actiuni in care sunt implicate societati din doua sau mai multe state membre;
b) transferului sediului social al unei societati europene din Romania in alt stat membru, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene (SE), in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societatii cooperative europene (SCE).
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(3) In sensul prezentului articol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. fuziune – operatiunea prin care:
a) una sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre o alta societate existenta, in schimbul emiterii catre participantii lor a titlurilor de participare reprezentand capitalul celeilalte societati si, daca este cazul, al platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
b) doua sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor unei alte societati care se infiinteaza, in schimbul emiterii catre participantii lor a unor titluri de participare reprezentand capitalul noii societati si, daca este cazul, a platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;
c) o societate, in momentul dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre societatea care detine toate titlurile de participare ce reprezinta capitalul sau;
2. divizare – operatiunea prin care o societate, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre doua sau mai multe societati existente ori nou-infiintate, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, de titluri de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
3. divizare partiala – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, una sau mai multe ramuri de activitate, catre una sau mai multe societati existente ori nouinfiintate, lasand cel putin o ramura de activitate in compania cedenta, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, titlurile de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
4. active si pasive transferate – activele si pasivele societatii cedente care, in urma fuziunii, divizarii sau divizarii partiale, sunt integrate unui sediu permanent al societatii beneficiare, situat in statul membru al societatii cedente, si care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate in calcul la stabilirea bazei de impozitare;
5. transfer de active – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activitatii sale catre alta societate, in schimbul transferarii titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare;
6. schimb de actiuni – operatiunea prin care o societate dobandeste o participatie in capitalul altei societati in asa fel incat dobandeste majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare in societatea respectiva, in schimbul emiterii catre participantii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentand capitalul societatii initiale si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;
7. societate cedenta – societatea care isi transfera activele si pasivele ori care transfera totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activitatii sale;
8. societate beneficiara – societatea care primeste activele si pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societatii cedente;
9. societate achizitionata – societatea in care alta societate detine o participatie, in urma unui schimb de titluri de participare;
10. societate achizitoare – societatea care achizitioneaza o participatie, din actiunile unei societati, in urma unui schimb de titluri de participare;
11. ramura de activitate – totalitatea activului si pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adica o entitate capabila sa functioneze prin propriile mijloace;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
862. Criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifica la societatea cedenta si vizeaza indeplinirea cumulata a unor conditii referitoare la:
a) existenta ca structura organizatorica distincta de alte diviziuni organizatorice ale societatii cedente;
b) existenta clientelei proprii, activelor corporale si necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu si altele. Daca este cazul, ramura cuprinde si servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
c) constituirea, la momentul realizarii transferului si in raport cu organizarea societatii cedente, intr-un ansamblu capabil sa functioneze prin mijloace proprii, in conditii normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia;
d) identificarea totalitatii activelor si pasivelor care sunt legate in mod direct sau indirect de ramura transferata, sunt inscrise in bilantul societatii cedente la data in care operatiunea de transfer produce efecte, in functie de natura lor comerciala, industriala, financiara, administrativa etc.;
e) exercitarea efectiva a activitatii la momentul aprobarii operatiunii de transfer de catre adunarile generale ale celor doua societati, cedenta si beneficiara, sau la data la care operatiunea are efect, daca aceasta este diferita.
Ramura completa de activitate nu cuprinde:
a) elemente de activ si/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societatii cedente;
b) elemente de activ si/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimoniala a societatii cedente;
c) elemente izolate de activ si/sau de pasiv.
————————————————-

12. societate dintr-un stat membru – orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) are una dintre formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;
b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni ori exceptari.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
861. Pentru aplicarea prevederilor art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare sunt:
Imagine
————————————————-

13. transferul sediului social inseamna o operatiune prin care o societate europeana sau o societate cooperativa europeana, fara sa se lichideze ori fara sa creeze o societate noua, isi transfera sediul social din Romania intr-un alt stat membru.
___________
Punctul 13. a fost introdus prin punctul 29. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(4) Operatiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor din activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica numai daca compania beneficiara calculeaza amortizarea si orice castig sau pierdere, aferente activelor si pasivelor transferate, in concordanta cu dispozitiile care ar fi fost aplicate companiei cedente daca fuziunea, divizarea sau divizarea partiala nu ar fi avut loc.
(6) In cazul in care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabila de catre societatea cedenta si nu provin de la sediile permanente din strainatate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, in aceleasi conditii de deducere, de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania, societatea beneficiara asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente.
(7) Referitor la operatiunile mentionate la alin. (2), in situatia in care societatea cedenta inregistreaza pierdere fiscala, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recupereaza de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania.
(8) Atunci cand o societate beneficiara detine o participatie la capitalul societatii cedente, veniturile societatii beneficiare provenite din anularea participatiei sale nu se impoziteaza in cazul in care participatia societatii beneficiare la capitalul societatii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009.
(9) In cazul schimbului de actiuni se aplica urmatoarele:
a) atribuirea, in cazul fuziunii, divizarii sau al unui schimb de actiuni, a titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare ori achizitoare unui participant al societatii cedente sau achizitionate, in schimbul unor titluri reprezentand capitalul acestei societati, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;
b) atribuirea, in cazul divizarii partiale, a titlurilor de participare ale societatii cedente, reprezentand capitalul societatii beneficiare, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;
c) dispozitiile lit. a) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscala mai mare decat valoarea pe care acestea o aveau inainte de fuziune, divizare sau schimb de actiuni;
d) dispozitiile lit. b) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite si celor detinute in compania cedenta o valoare fiscala mai mare decat valoarea titlurilor detinute la societatea cedenta inainte de divizarea partiala;
e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioara a titlurilor de participare se impoziteaza potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, dupa caz;
f) expresia valoare fiscala reprezinta valoarea ce este utilizata pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, in scopul determinarii venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societatii;
(10) Dispozitiile alin. (4)-(9) se aplica si transferului de active.
(101) In cazul in care activele si pasivele societatii cedente din Romania transferate intr-o operatiune de fuziune, divizare, divizare partiala sau transfer de active includ si activele si pasivele unui sediu permanent situat intr-un alt stat membru, inclusiv in statul membru in care este rezidenta societatea beneficiara, dreptul de impozitare a sediului permanent respectiv revine statului membru in care este situata societatea beneficiara.
___________
Alineatul (101) a fost introdus prin punctul 30. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(102) Reguli aplicabile in cazul transferului sediului social al unei societati europene sau al unei societati cooperative europene:
a) atunci cand o societate europeana sau o societate cooperativa europeana transfera sediul social din Romania intr-un alt stat membru, acest transfer al sediului social nu reprezinta transfer impozabil pentru plusvaloarea calculata ca diferenta intre pretul de piata al elementelor din activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala, pentru acele active si pasive ale societatii europene ori societatii cooperative europene, care raman efectiv integrate unui sediu permanent al societatii europene sau al societatii cooperative europene in Romania si care contribuie la generarea profitului ori pierderii luate in calcul din punct de vedere fiscal;
b) transferul este neimpozabil numai daca societatile europene sau societatile cooperative europene calculeaza amortizarea si orice castiguri sau pierderi aferente activelor si pasivelor care raman efectiv integrate unui sediu permanent ca si cum transferul sediului social nu ar fi avut loc;
c) provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social au fost deduse din baza impozabila de catre societatile europene ori societatile cooperative europene si care nu provin de la sediile permanente din strainatate pot fi preluate, in aceleasi conditii de deducere, de catre sediul permanent din Romania al societatii europene sau al societatii cooperative europene;
d) referitor la operatiunile mentionate la alin. (2) lit. b), in situatia in care o societate europeana sau o societate cooperativa europeana inregistreaza pierdere fiscala, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recupereaza de catre sediul permanent al societatii europene sau al societatii cooperative europene situat in Romania;
e) transferul sediului social al societatilor europene sau al societatilor cooperative europene nu trebuie sa dea nastere impozitarii venitului, profitului sau plusvalorii actionarilor.
___________
Alineatul (102) a fost introdus prin punctul 30. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(11) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand fuziunea, divizarea, divizarea partiala, transferul de active sau schimbul de actiuni:
a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda si evaziunea fiscala. Faptul ca una dintre operatiunile prevazute la alin. (2) nu este indeplinita din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rationalizarea activitatilor societatilor participante la operatiune, poate constitui o prezumtie ca operatiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda si evaziunea fiscala;
b) are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu in operatiune, nu mai indeplineste conditiile necesare reprezentarii angajatilor in organele de conducere ale societatii, in conformitate cu acordurile in vigoare inainte de operatiunea respectiva. Aceasta prevedere se aplica in masura in care in societatile la care face referire prezentul articol nu se aplica dispozitiile comunitare care contin norme echivalente privind reprezentarea angajatilor in organele de conducere ale societatii.
(12) Dispozitiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor si transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale unor state membre diferite, amendata prin Directiva 2005/19/CE.

___________
Art. 271. a fost introdus prin punctul 21. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Asocieri fara personalitate juridica

Art. 28. – (1) In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.
(2) Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:
a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate;
b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);
d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat;
e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat.
(3) Intr-o asociere fara personalitate juridica intre doua sau mai multe persoane juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare din asociere.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 22. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(4) Intr-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica straina si/sau cu persoane fizice nerezidente, precum si cu persoane fizice romane, persoana juridica romana trebuie sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat, potrivit prezentului titlu.

___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 23. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

Reguli generale aplicabile persoanelor juridice cu sediul in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene

___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 31. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Art. 281. – Prevederile referitoare la persoana juridica romana ale art. 13 lit. d) si e), art. 14 lit. d) si e), art. 20 lit. a), art. 201 alin. (1)-(3), art. 23 alin. (7), art. 27 alin. (2)-(5), art. 28 alin. (3) si (4), art. 30 alin. (1), (11), (3) si (4), art. 31 alin. (1) si (3), precum si ale art. 36 se aplica, in aceleasi conditii si situatii, si persoanelor juridice cu sediul in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.

___________
Art. 281. a fost introdus prin punctul 31. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

CAPITOLUL III – Aspecte fiscale internationale

Veniturile unui sediu permanent

Art. 29. – (1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 25. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
881. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
89. In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
(i) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
a) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
b) partile implicate;
c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul;
d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

————————————————-

(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
881. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
89. In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
(i) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
a) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
b) partile implicate;
c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul;
d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

————————————————-

Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. – (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
891. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.

————————————————-

(11) In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se impoziteaza profitul obtinut de persoanele juridice straine din tranzactionarea pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 6. din Ordonanta de urgenta 127/2008 incepand cu 01.01.2009.

(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:
a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;
b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;
c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;
d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
891. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.

————————————————-

(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
892. In aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care platitorul de venit nu este o persoana juridica romana sau un sediu permanent al unei persoane juridice straine, obligatia platii si declararii impozitului pe profit revine persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat pentru indeplinirea acestor obligatii.
In sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care platitorul de venit este o persoana juridica romana sau un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine, acestia au obligatia declararii si platii impozitului pe profit in numele persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
————————————————-

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) obtinute de persoanele juridice straine, obligatia de a calcula, retine, declara si vira impozitul pe profit revine cumparatorului atunci cand cumparatorul este o persoana juridica romana sau o persoana juridica straina care are un sediu permanent inregistrat fiscal in Romania la momentul tranzactiei.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 32. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(5) Abrogat
(6) Prevederile art. 119 se aplica oricarei persoane care are obligatia sa retina impozit, in conformitate cu prezentul articol.

Credit fiscal

Art. 31. – (1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
– venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
– impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
– profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
– impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
931. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
932. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
Norme metodologice:
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
– venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
– impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
– profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
– impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
931. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
932. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
————————————————-

(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
– venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
– impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
– profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
– impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
931. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
932. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
Norme metodologice:
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
– venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
– impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
– profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
– impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
931. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
932. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
————————————————-

(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
– venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
– impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
– profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
– impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
931. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
932. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.
————————————————-

(4) Abrogat
(5) Abrogat

Pierderi fiscale externe

___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

Art. 32. – Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent situat intr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri este deductibila doar din veniturile obtinute de sediul permanent respectiv. In acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

___________
Art. 32. a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

CAPITOLUL IV Abrogat

CAPITOLUL V – Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Plata impozitului

___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 22. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Art. 34. – (1) Plata impozitului se face astfel:
a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);
b) contribuabilii, altii decat cei prevazuti la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2012, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a).
___________
Litera b) a fost modificata prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta 22/2010 incepand cu 30.03.2010.

(2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.
(3) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. d) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.
(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 33. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
98. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit.
99. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, cu modificarile ulterioare.
991. In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (6) din Codul fiscal, contribuabilii care in anul precedent au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor efectueaza platile anticipate trimestriale, datorate in contul impozitului pe profit, in suma de o patrime din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in anul fiscal precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate.
————————————————-

(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 33. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
98. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit.
99. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, cu modificarile ulterioare.
991. In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (6) din Codul fiscal, contribuabilii care in anul precedent au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor efectueaza platile anticipate trimestriale, datorate in contul impozitului pe profit, in suma de o patrime din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in anul fiscal precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate.
————————————————-

(6) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
98. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit.
99. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, cu modificarile ulterioare.
991. In situatia in care, in cursul anului pentru care se efectueaza platile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifica si se corecteaza in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala, platile anticipate care se datoreaza incepand cu trimestrul efectuarii modificarii se determina in baza impozitului pe profit recalculat.
100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (6) din Codul fiscal, contribuabilii care in anul precedent au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor efectueaza platile anticipate trimestriale, datorate in contul impozitului pe profit, in suma de o patrime din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in anul fiscal precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate.
————————————————-

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) nou-infiintati sau care la sfarsitul anului fiscal precedent inregistreaza pierdere fiscala efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta 87/2010 incepand cu 01.10.2010.

(71) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a), pentru efectuarea platilor anticipate in anul 2011, aplica urmatoarele reguli:
a) contribuabilii care in perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010 datoreaza impozit pe profit/impozit minim si in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2010 datoreaza impozit pe profit efectueaza trimestrial plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul unei patrimi din suma rezultata prin adunarea impozitului datorat in cele doua perioade, actualizata cu indicele de inflatie prevazut la alin. (1);
b) contribuabilii care in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010 datoreaza impozit pe profit/impozit minim si in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2010 inregistreaza pierdere fiscala efectueaza trimestrial plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul unei patrimi din impozitul pe profit/impozitul minim aferent primei perioade, actualizat cu indicele de inflatie prevazut la alin. (1).
___________
Alineatul (71) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanta de urgenta 87/2010 incepand cu 01.10.2010.

(8) In cazul contribuabililor care in anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar in anul pentru care se calculeaza si se efectueaza platile anticipate nu mai beneficiaza de facilitatile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luandu-se in calcul si impozitul pe profit scutit.
___________
Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 34/2009 incepand cu 01.05.2009.

(9) Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, in cazul contribuabililor prevazuti la alin. (1) lit. a), se efectueaza pana la data de 31 martie 2007.
(10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1).
(11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 25 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator.
___________
Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 34. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.
(13) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se declara, se regularizeaza si se plateste la bugetele locale respective, pana la data de 31 martie 2007. Dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile inregistrate de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se datoreaza si se platesc potrivit legii.
(131) Prin exceptie de la prevederile alin. (13), impozitul pe profit, dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari, care realizeaza proiecte cu asistenta financiara din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internationale, in baza unor acorduri/contracte de imprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective pana la sfarsitul anului fiscal in care se incheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de imprumut.
___________
Alineatul (131) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta 110/2006 incepand cu 01.01.2007.

(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.
(15) Contribuabilii care, pana la data de 30 septembrie 2010 inclusiv, au fost obligati la plata impozitului minim au obligatia de a declara si de a plati impozitul pe profit, respectiv de a efectua plata anticipata, dupa caz, aferente trimestrului III al anului 2010, pana la data de 25 octombrie 2010, potrivit prevederilor in vigoare la data de 30 septembrie 2010.
___________
Alineatul (15) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 87/2010 incepand cu 01.10.2010.

(16) Contribuabilii care, pana la data de 30 septembrie 2010 inclusiv, au fost obligati la plata impozitului minim, pentru definitivarea impozitului pe profit datorat pentru anul fiscal 2010, aplica urmatoarele reguli:
a) pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010:
– determinarea impozitului pe profit aferent perioadei respective si efectuarea comparatiei cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective, in vederea stabilirii impozitului pe profit datorat;
– stabilirea impozitului pe profit datorat;
– prin exceptie de la prevederile alin. (1), (5) si (11) si ale art. 35 alin. (1), depunerea declaratiei privind impozitul pe profit pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010 si plata impozitului pe profit datorat din definitivarea impunerii, pana la data de 25 februarie 2011;
b) pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010:
– contribuabilii depun declaratia privind impozitul pe profit si platesc impozitul pe profit datorat potrivit prevederilor alin. (1), (5) si (11) si ale art. 35 alin. (1).
___________
Alineatul (16) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 87/2010 incepand cu 01.10.2010.

(17) In aplicarea prevederilor alin. (16), determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit se efectueaza urmarindu-se metodologia de calcul prevazuta de titlul II «Impozitul pe profit» in mod corespunzator pentru cele doua perioade, luand in calcul veniturile si cheltuielile inregistrate.
___________
Alineatul (17) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 87/2010 incepand cu 01.10.2010.

(18) Pierderea fiscala inregistrata in cele doua perioade aferente anului 2010 se recupereaza potrivit prevederilor art. 26, fiecare perioada fiind considerata an fiscal in sensul perioadei de 5 ani, respectiv 7 ani.
___________
Alineatul (18) a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanta de urgenta 87/2010 incepand cu 01.10.2010.

(19) Abrogat

___________
Art. 34. a fost modificat prin punctul 22. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Art. 35. – (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmator, cu exceptia contribuabililor prevazuti la art. 34 alin. (4), (5), (11), care depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la termenele prevazute in cadrul acestor alineate.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 35. din Ordonanta de urgenta 109/2009 incepand cu 01.01.2010.

(2) Abrogat
(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

CAPITOLUL VI – Impozitul pe dividende

Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
1001. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
1002. In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
In sensul prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor.
Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal dividendele distribuite de persoane juridice romane fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii administrate privat, entitati care, in conformitate cu prevederile specifice de infiintare si organizare, nu dobandesc personalitate juridica si nu se incadreaza in categoria fondurilor deschise de investitii, potrivit reglementarilor privind piata de capital.
————————————————-

Art. 36. – (1) O persoana juridica romana care distribuie/plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/platit unei persoane juridice romane.
(3) Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se distribuie/plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana:
a) unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine, la data platii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora inclusiv;
b) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
c) organelor administratiei publice care exercita, prin lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului la acele persoane juridice romane.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite/platite fondurilor deschise de investitii, incadrate astfel, potrivit reglementarilor privind piata de capital.

Punere in aplicare, Art. 36.:______________________________
Norme metodologice:
1001. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
1002. In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
In sensul prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor.
Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal dividendele distribuite de persoane juridice romane fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii administrate privat, entitati care, in conformitate cu prevederile specifice de infiintare si organizare, nu dobandesc personalitate juridica si nu se incadreaza in categoria fondurilor deschise de investitii, potrivit reglementarilor privind piata de capital.
———————————————————–

___________
CAPITOLUL VI a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

Punere in aplicare, CAPITOLUL VI:______________________________
Norme metodologice:
1001. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
1002. In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
In sensul prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor.
Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal dividendele distribuite de persoane juridice romane fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii administrate privat, entitati care, in conformitate cu prevederile specifice de infiintare si organizare, nu dobandesc personalitate juridica si nu se incadreaza in categoria fondurilor deschise de investitii, potrivit reglementarilor privind piata de capital.
—————————————————————

CAPITOLUL VII – Dispozitii tranzitorii si finale

Pierderi fiscale din perioadele de scutire

Art. 37. – Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada.

Pierderi realizate printr-un sediu permanent din strainatate

___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

Art. 371. – (1) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate, inregistrate pana la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, se recupereaza potrivit prevederilor in vigoare pana la aceasta data.
(2) Pentru anul 2010, pierderile realizate printr-un sediu permanent situat intr-un stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se determina luand in calcul veniturile si cheltuielile inregistrate de la inceputul anului fiscal.

___________
Art. 371. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanta de urgenta 58/2010 incepand cu 01.07.2010.

Dispozitii tranzitorii

Art. 38. – (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 301. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
101. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat inainte de data de 1 iulie 2003 de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare.
102. Investitiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de munca.
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitii financiare, din desfasurarea de activitati in afara zonei defavorizate, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.
————————————————-

(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”, republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile ulterioare, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului in care acestia intra sub incidenta prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.
————————————————-

(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).
(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationala “Nuclearelectrica” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comerciala Automobile Dacia – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
___________
Alineatul (9) a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(10) Societatea Comerciala Sidex – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2004.
___________
Alineatul (10) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanta de urgenta 123/2004 incepand cu 07.12.2004.

(11) Compania Nationala “Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.
___________
Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 301. din Ordonanta 83/2004 incepand cu 01.01.2005.

(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

Punere in aplicare:______________________________
Norme metodologice:
108. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include si utilizarea unui produs sau efectuarea oricarui alt act generator de profit, cum ar fi:
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:
1. proiect de executie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalatii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea si/sau exploatarea seriei “zero” a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, si anume:
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a)-d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
109. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 108 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada;
d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului.
111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezulta din revendicarile brevetului de inventie. In conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, revendicarile se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei.
112. In cazul in care inventia sau grupul de inventii brevetate se refera numai la o parte a unei instalatii ori a unei activitati tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezulta profitul numai pentru intreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai intai la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii in instalatia ori activitatea tehnologica si, pe aceasta baza, se determina partea de profit obtinut prin aplicarea inventiei brevetate.
113. Profitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate avand ca obiect si un produs nou, numai in cazul in care brevetul cuprinde si o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
————————————————-

c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in conditiile stipulate de acestea.

LISTA SOCIETATILOR
la care se face referire in art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)

a) societatile infiintate in baza Reglementarii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societatii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea lucratorilor si asociatiile cooperatiste infiintate in baza Reglementarii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societatii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societatii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;
b) societatile infiintate in baza legii belgiene, cunoscute ca ‘societe anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘societe en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘societe privee a responsabilite limitee’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a responsabilite limitee’/’cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘societe cooperative a responsabilite illimitee’/’cooperatieve vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid’, ‘societe en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘societe en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, intreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societati constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;
c) societatile infiintate in baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciova spolecnost’, ‘spolecnost s rucenim omezenym’;
d) societatile infiintate in baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societati supuse impozitarii conform legii impozitului pe profit, in masura in care venitul lor impozabil este calculat si impozitat in conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;
e) societatile infiintate in baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschrankter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts’, si alte societati constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
f) societatile infiintate in baza legii estoniene ca ‘taisuhing’, ‘usaldusuhing’, ‘osauhing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusuhistu’;
IMAGINE
h) societatile infiintate in baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anonima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada, organisme de drept public care functioneaza in baza legii private;
i) societatile infiintate in baza legii franceze, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite limitee’, ‘societes par actions simplifiees’, ‘societes d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’epargne et de prevoyance’, ‘societes civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘cooperatives’, ‘unions de cooperatives’, intreprinderi publice industriale si comerciale si alte societati constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;
j) societatile infiintate sau existente in baza legii irlandeze, organisme infiintate pe baza legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societati de constructii, infiintate pe baza legii asociatiilor de constructii, si trusturile bancare de economii, infiintate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;
k) societatile infiintate in baza legii italiene, cunoscute ca ‘societa per azioni’, ‘societa in accomandita per azioni’, ‘societa a responsibilita limitata’, ‘societa cooperative’, ‘societa di mutua assircurazione’, si entitati publice si private a caror activitate este in intregime sau in principal comerciala;
IMAGINE
m) societatile infiintate in baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedriba’, ‘sabiedriba ar ierobezotu atbildibu’;
n) societatile infiintate in baza legii lituaniene;
o) societatile infiintate in baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘societe anonyme’, ‘societe en commandite par actions’, ‘societe a responsabilite limitee’, ‘societe cooperative’, ‘societe cooperative organisee comme une societe anonyme’, ‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’epargne-pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societati constituite in baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
p) societatile infiintate in baza legii ungare, cunoscute ca ‘kozkereseti tarsasag’, ‘beteti tarsasag’, ‘kozos vallalat’, ‘korlatolt felelo ssegu tarsasag’, ‘reszvenytarsasag’, ‘egyesules’, ‘kozhasznu tarsasag’, ‘szovetkezet’;
q) societatile infiintate in baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Socjetajiet en commandite li l-kapital taghhom maqsum f’azzjonijiet’;
r) societatile infiintate in baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Cooperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op cooperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of kredietinstelling optreedt’, si alte societati constituite in baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;
s) societatile infiintate in baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschrankter Haftung’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’;
ş) societatile infiintate in baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spolka akcyjna’, ‘spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;
t) societatile comerciale sau societatile de drept civil ce au forma comerciala, precum si alte entitati a caror activitate este de natura comerciala sau industriala, inregistrate potrivit legii portugheze;
ţ) societatile infiintate in baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska druzba’, ‘komanditna druzba’, ‘druzba z omejeno odgovornostjo’;
u) societatile infiintate in baza legislatiei slovace, cunoscute ca ‘akciova spolocnost’, ‘spolocnost’ s rucenim obmedzenym’, ‘komanditna spolocnost’;
v) societatile infiintate in baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtio/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘saastopankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtio/forsakringsbolag’;
w) societatile infiintate in baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘forsakringsaktiebolag’, ‘ekonomiska foreningar’, ‘sparbanker’, ‘omsesidiga forsakringsbolag’;
x) societatile infiintate in baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

___________
ANEXA a fost introdusa prin punctul 25. din Legea 343/2006 incepand cu 01.01.2007.

Impozitul pe venit

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

TITLUL IV Abroga

nume capitol

xxxxxx

Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania

nume capitol

xxxxxx

nume capitol

xxxxxx

Tilu maro

nume capitol

xxxxxx

Tilu maro

nume capitol

xxxxxx

Tilu maro

nume capitol

xxxxxx

Tilu maro

nume capitol

xxxxxx

Tilu maro

nume capitol

xxxxxx

Tilu maro

nume capitol

xxxxxx