informatii utile

Dictionar al intelepciunii

LACOMIA

Lacomia a dus la pierzare pe mult mai multi decat foamea, fiindca au voit sa aiba o parte mai mare.
(Theognis, 605 sq.)

O, zeita a lacomiei, inchinare tie, datorita careia chiar si cei bogati se apuca de lucruri ce nu trebuie facute si cutreiera prin locuri unde cu greu se poate patrunde.
Trsne devi namas tubhyam yaya vittanvita `pi
Akrtyesu niyoiyante bhramyante durgamesv api
(Pancatantra (B), 5, 81)

Saraciei ii lipsesc multe, lacomiei toate.
Desunt inopiae multa, avaritiae omnia.
(Syrus, Sententiae)

Nimeni nu cade mai iute in nenorocire, ca acei care ravnesc bunul altuia.
Nec ulli enim celerius homines incidere debent in malam fortunam, quam qui alienum concupiscunt.
(Petronius, Sat., 140)

Chiar si cei foarte invatati, care au multa stiinta si care decid chestiuni dificile, sufera din pricina lacomiei, care-i orbeste.
Sumahanty api castrani dharayanto bahucrutah
Chettarah samcayanam ca klicyante lobhamohitah
(Hitopadeca, 1, 25)

Din lacomie provine mania, din lacomie ia nastere dorinta, din lacomie ratacirea si pierzarea ; lacomia este pricina faptei rele.
Lobhat krodhah prabhavati labhat kamah prajayate
Lobhan mohac ca nacac ca lobhah papasya karanam.
(Ib., 26)

Ce minune ! Cei rai, orbiti din pricina lipsei de judecata, nu-si pot lepada lacomia, nici cand abia au scapat de primejdie.
Accaryam aparityajyo drstanastapadam api
Avivekandhabuddhinam svanubhavo duratmanam
(Somadeva, Kath., 3, 37)

Lacomia de avere mare pricinuieste un sfarsit foarte rau.
Dies gir nach grozem guote vil boesez ende git.
(Nibel, 25, 1554)

Pana acum n-a existat in lume lacomie si siretenie care sa nu intreaca masura si sa nu sara dincolo de cal.
There never were greed and cunning in the world yet, that did not do too much, and over-reach themselves.
(Dickens, Copp.,52)

LEGEA

Cei ce parasesc legea ridica in slavi pe cel pacatos, iar cei ce o pazesc se aprind impotriva lui.
Qui derelinquunt legem, laudant impium ;
Qui custodiunt succenduntur contra eum.
(Seotuaginta, Prov., 28, 4)

Faceti legi, ca si cum toti oamenii ar fi rai ; ei se vor strecura sau le vor ocoli. Numai cei de treaba li se supun si sufera din cauza lor.
Faites des lois comme si tous les hommes etaient mauvais : ceux ci passent au travers ou les tournent. Seuls les bons z obeissent et en souffrent.
(Maeterlinck, Avant le grand silence, p. 23)

Toate legile noastre morale si sociale nu sunt decat codificarea unor necesitati, care nu ne par juste si logice decat fiindca sunt de neinlaturat.
Toutes nos lois morales et sociales ne sont que la codification de necessite qui ne nous semblent justes et logiques que parce qu`elles sont ineluctables.

Legea presupune, inainte de ea si alaturi de ea, predominarea raului, suveranitatea instinctului.
La legge suppone, prima di se e accanto a se, il predominio del male, la sovranita dell`instinto.
(Papini, Storia, E stato detto, 1, 126)

LIBERAREA

Daca omul, in nazuinta sa spre liberare, ar indura numai a suta parte din mizeriile pe care le sufera prosteste pentru a dobandi avere, el ar obtine liberarea.
Artharthi yani kasthani mudho `yam kurute narah
catancena `pi moksarthi tani cen moksam apnuyat
(Pancatantra, 2, 127 ; Bohtlingk, Ind. Spr., 223)

LIBERTATEA

Orice rege si orice tiran este adversarul libertatii si al legilor.
(Demosthenes, Phil., 2, 25)

Nu poate fi o nenorocire mai mare pentru oamenii liberi decat pierderea libertatii cuvantului.
(Id., apud Stobaeus, Flor., 13, 17)

Sufletelor mari le mai sta inca libera o viata libera.
Frei steht noch grossen Seelen ein freies Leben.
(Nietzsche, Zarath., 1, 72)

LIBERUL ARBITRU

Nu exista libertate de actiune; omul nu e stapan (pe faptele sale). Destinul il trage incoance si-ncolo.
Na `tmanah kamakaro hi puruso `yam anicoarah.
Itac ce `taratac cai `nam krtantah parikarsati.
(Ram., 2, 105, 13, [apud] Bohtl., Ind. Spr., 4384)