informatii utile

Dictionar al intelepciunii

JUDECATA

Cele mai multe judecati false in privinta lucrurilor omenesti se datoresc infirmitatilor morale si nu slabiciunii intelectuale.
(Septuaginta, Prov., 24, 23)
Cognoscere personam in iudicio non est bonum.

Cine poate sa judece o pricina sau sa-si dea parerea, inainte de a afla lamurit ce spun ambii (impricinati) ?
(Euripides, Heraclidae, 179 sq.)

Pana nu asculti pe amandoi, nu poti sa judeci.
(Aristophanes, Vespae, 725 sq.)

Nu judeca o pricina, pana nu asculti spusele ambilor (impricinati).
(Plato, Demodocus, 383 a; Stobaeus, Flor., 46, 64)

Nu cauta niciodata sa te faci judecator intre doi prieteni.
(Menander, Mon., 343)

Serveste acelor judecatori, care te vor judeca dupa multe veacuri si poate mai nepartinitor decat noi ; caci ei vor judeca fara simpatie, dar si fara interes, si de asemenea fara ura si fara invidie.
Servi iis iudicibus, qui multis post saeculis de te iudicabunt et quidem haud scio an incorruptior quam nos ; nam sine amore, ut sine cupiditate, et rursus sine odio, et sine invidia iudicabunt.
(Cicero, Marc., 8)

Datoria unui judecator este sa caute totdeauna adevarul in procese.
Iudicis est semper in causis verum sequi.
(Id., Off., 2, 14)

Cand e achitat vinovatul, se condamna judecatorul.
Iudex damnatur, ubi nocens absolvitur.
(Syrus, 414)

Nimeni nu poate fi judecator in propria sa cauza.
Nemo esse iudex in sua causa potest.
(Ib., 555)

Judecatorul care napastuieste pe un nevinovat se condamna singur.
Se damnat iudex innocentem qui opprimit.
(Ib., 883)

Cand judeca cel care acuza, domneste forta si nu legea.
Ubi indicat, qui accusat, vis, non lex valet.
(Ib., 962)

Orice judecator corupt examineaza rau adevarul.
Male verum examinat omnis
Corruptus iudex.
Horatius, Sat., 2, 2, 8 sq.)

Datoria judecatorului este de a cerceta atat faptele cat si imprejurarile lor.
Iudicis officium est, ut res, ita tempora rerum
Quaerere
(Ovidius, Trist., 1, 1, 37 sq.)

Daca vrei sa hotarasti cu dreptate, nu cerceta cine sunt cei care judeca sau care pledeaza, ci numai pricina.
(Epictetus, apud Stobaeus, Flor., 9, 43)

Nu judecati, ca sa nu fiti judecati.
(N.T., Matt., 7,1)
Nolite iudicare, ut non iudicemini.

Cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cum asura cu care masurati, vi se va masura.
In quo iudicio iudicaveritis, iudicabimini.
(Ib., 7,2)

Nu judecati nimic mai inainte de vreme.
Nolite ante tempus iudicare.
(Ib., I Cor., 4,5)

Sa se asculte si partea adversa.
Audiatur et altera pars.
(Corpus iuris, apud Seneca, Medea, 2, 2, 199 sq.)

Cauta sa descoperi adevarul printre promisiunile si darurile celui bogat , la fel ca printre suspinele si rugamintile celui sarac.
Procura descubrir la verdad por entre las promesas y dadivas del rico, como por entre los sollozos e importunidades del pobre.
(Cervantes, Quij.,2, 42)

Nu-i este ingaduit (chiar si) celui mai drept om din lume sa fie judecator in propria sa cauza.
Il n’est pas permis au plus equitable homme du monde d’etre juge en sa cause.
(Pascal, Pens., 82 (361))

Judecata inainteaza iute, cand judecatorul a hotarat de mai inainte sentinta.
Trial moves rapidly on, when the judge has determined the sentence beforehand.
(Scott, Iv., 36)

Cand judecam prin inductie si fara cunoasterea necesara a faptelor, facem uneori o mare nedreptate chiar si unor ticalosi.
A giudar per induzione, e senza la necessaria cognizione de` fatti, si fa alle volte gran torto anche ai birbanti.
(Manzoni, Prom., 18)

Nu trebuie sa judecam pe oameni dupa actele lor, care atarna de imprejurari, ci, mai degraba, urmand pilda lui Dumnezeu, dupa gandurile lor secrete si dupa intentiile lor profunde.
Il ne faut pas juger les hommes sur leurs actes, qui dependent des circonstances mai plutot, a l`exemple de Dieu, sur leurs pensees secreetes et profondes intentions.
(France, La Rotisserie de la reine Pedauque, 221).

JURAMANTUL

Pentru prezent e mai avantajos sa castigi prin juramant (stramb) si sa pui mana pe avutul (altuia). Jura (stramb), ca doar moartea il asteapta si pe cel care jura drept. Dar juramantul are un fiu fara nume, fara maini si fara picioare. El alearga iute, pana ce prinde si nimiceste intregul neam si intreaga casa (a celui vinovat).
(Herodotus, 6, 86)

Limba a jurat, dar mintea nu.
(Euripides, Hipp., 612)

Cel inteligent nu trebuie sa dea crezare juramintelor, ci faptelor.\
(Alexis, Ol., apud Stobaeus, Flor., 27, 9)

JUSTITIA

Nimeni sa nu creada ca eu as sustine ca justitia se poate invata. Ba eu socot ca nici nu exista vreo astfel de stiinta, care sa poata sadi justitia in aceia a caror natura ii este potrivnica.
(Isocrates, Soph., 295)

Mai buna-i justitia decat vitejia ; caci adesea sunt viteji oameni rai ; dar justitia si dreptatea se indeparteaza de cei rai.
Melius est virtute ius : nam saepe virtutem mali
Nanciscuntur: ius atque aecum se a malis spernit
Procul.
(Ennius, Trag., apud Diehl, 286)

Temelia justitiei este buna credinta, adica statornicia si sinceritatea spuselor si a acordurilor.
Fundamentum est iustitiae fides,id est dictorum conventorumque constantia et veritas.
( Cicero, Off., 1, 7)

Poate omul sa scape de zeu prin fuga ? Oriunde s-ar refugia, justitia (divina) il gaseste.
Cf : Chiar si cel care s-ar furisa dincolo de cer, n-ar scapa de regele Varuna.
Uta yo dyam atisarpat parastan na sa mucyatai varunasya rajnah.
(Atharvavedo, 4, 16, 4)
Varuna : zeul vedic al justitiei divine.
(Favorinus, apud Stobaesc, Flor., 49, 14)

Nu exista nimic just sau injust, care sa nu-si schimbe calitatea o data cu climatul.
On ne voit rien de juste ou d’injuste qui ne change de qualite en changeante de climat.
(Pascal, Pens., 294 (69))

Justitia fara forta este neputincioasa ; forta fara justitie este tiranica. Justitia fara forta este contrazisa, deoarece exista totdeauna oameni rai ; (iar) forta fara justitie este acuzata. Deci, trebuie puse impreuna cu justitia si forta ; si pentru aceasta trebuie facut ca ceea ce-i just sa fie puternic, sau ceea ce-i puternic sa fie just.
La justice sans la force est impuissante ; la force sans la justice est tyrannieque. La justice sans force est contredite, parce qu’il y a toujours des mechants ; la force sans la justice est accusee. Il faut donc mettre ensemble la justice et la force ; et pour cela faire que ce qui est juste soit fort, on que ce qui est fort soit juste.
(Ib., 298(169))

Egalitatea bunurilor este justa, fara indoiala ; dar neputandu-se constrange oamenii ca sa se supuna Justitiei, s-a facut sa fie just ca ei sa se supuna fortei ; neputandu-se intari justitia, s-a justificat forta, pentru ca cel drept si cel tare sa fie impreuna, si ca sa fie pacem care-i binele suveran.
Sans doubte, l’egalite des biens est juste ; mais, ne pouvant faire qu’il soit force, d`obeir a la justice, on a fait qu`il soit juste d`obeir a la force ; ne pouvant fortifier la justice, on a justifie la force, afin que le juste et le fort fussent ensemble, et que la paix fut, qui est le suverain bien.
(Ib.,229(165))

Pentru a se sustrage fortei, oamenii au fost siliti sa se supuna justitiei ; justitia sau forta, a trebuit sa se aleaga intre acesti doi stapani ; atat de putin eram facuti sa fim liberi !
Pour se soustraire a la force, on a ete oblige de se soumettre a la justice : la justuce ou la force, il a fallu opter entre ces deux maitres : tant nous etions peu faits pour etre libres !
(Vauvenargues, Refl., 184)