informatii utile

Dictionar al intelepciunii

FAPTA

De obicei, faptele mari se savarsesc cu mari primejdii.
(Herodotus, 7, 50)

Ceea ce savarseste cineva, fie bun, fie rau, aceea capata el ca roada a faptei sale.
Yad acarati cubham va yadi va ‘ cubham
Tab eva labhate karta karmajam atmanah
(Ramayana, 2, 63, 6)

Altul se bucura de averea celui decedat, pasarile si focul ii devoreaza corpul ; (numai) cu doua lucruri pleaca el infasurat pe lumea cealalta : cu faptele sale bune si cu cele rele.
anyo dhanam pretagatasya bhunkte vayansi ca ‘ gnic ca cariradhatun
dvabhyam ayam saha gacchaty amutra punyena papena ca vestyamanah
(Mahabharata, 5, 1548)

Dupa cum olarul face dintr-o bucata de lut tot ce vrea ; tot astfel omul capata inapoi fapta pe care a savarsit-o.
yatha mrtpindatah karta kurute yad yad icchati
evam atmakrtam karma manavah pratipadyate
Sau : « Tot astfel dobandeste omul rasplata pentru faptele sale », adica conditia omului atarna de faptele pe care le savarseste.
(Ib. 13, 74 ; Bohtlingk, Ind. Spr. 2318 = Hit. Intr. 34)

Dupa cum e fapta, buna sau rea, pe care o savarseste cineva in orice conditie a vietii, tot asa e si rasplata de care are parte, in aceeasi conditie a vietii…
yasyam yasyam avasthayam yat karoti cubhacubham
tasyam tasyam avasthayam bhunkte janmani janmani
(Ib., Pur. 46)

Pe lumea asta nimeni nu este distins, stimat, sau ticalos datorita puterii cuiva ; ci propriile sale fapte il fac pe om insemnat sau neinsemnat.
na kasya cit kac cid iha pabhavad
bhavaty udaro ‘bhimtah khalo va
loke gurutvam viparitatam ca
svacestitany eva naram nayanti
(Tantrakhyayika, 1, 13)

Rodul faptelor, bune sau rele, savarsite de oameni in alta viata, iese la iveala oranduit de destin, fara vreo sfortare din partea lor.

FAPTA REA

Cine a savarsit o data o fapta rea, va mai face dupa aceea si alta.
yah sakrt papakam kuryat kuryad enat tato param
( Aitareya-Brahmana, 7, 13)

Cine crede ca va putea face rau celor din jurul sau fara sa sufere nimic, nu are minte.
(Antiphon, apud Stobaeus, Flor. 20, 66)

Cine savarseste o fapta rea crede ca nimeni nu-l vede; si totusi il vad zeii si sufletul din el.
manyate papakam krtva na kac cid vetti mam iti
vidanti cai `nam devac ca yac cai` va `ntarapurusah
(Mhabharata, 1, 3016 : Bohtingk, Ind. Spr. 2124)

Fapta rea pe care o savarseste cineva pe lume nu da roade indata,ca pamantul ; ci ea se apropie incet si distruge cu desavarsire pe faptuitor.
na` dharmac carito loke sadyah phalati gaur iva
canair avartamanas tu kartur mulani krntati
(Ib. 1, 3333 ; Ib. 1529)

Cine cunoaste pe un ticalos si nu-l opreste, desi-i in stare, se face vinovat de fapta rea a aceluia tocmai fiindca poate (sa-l impiedice).

Noi nu judecam niciodata lucrurile decat printr-o intoarcere secret ape care o facem asupra noastra.
Nous ne jugeons jamais des choses que par un retour secret que nous faisons sur nous-memes.
(Montesquieu, Lettres, 59)

Judecata oamenilor este o particica din soarta lor.
Men’s judgements are
A parcel of their fortunes.
(Shakespeare, Ant., 3, 11)

Diferite feluri de judecata dreapta: unii (o au) intr-o anumita ordine de lucruri, si nu in celelalte ordini, unde bat campii.
Diverses sortes de sens droit : les uns dans un certain ordre de choses, et non dans les autres ordres, ou ils extravaguent.
Les uns :s.i. ont un sens droit.
(Pascal, Pens. 2 (213))

O judecata justa cu privire la lucrurile intamplate, o prevedere justa cu privire la lucruri viitoare putem avea numai atunci, cand ele nu ne privesc deloc, deci, cand ele nu ating catusi de putin interesul nostru.
Ein richtiges Urteil uber geschehene, ein richtiges Prognostikon uber kommende Dinge konnen wir nurdann haben, wann sie uns gar nicht angehen, also unser
Interesse durchaus underuhrt lassen.
(Schopenhauer, Par., II, 49)