informatii utile

Dictionar al intelepciunii

DECADEREA
Dupa cum o casa cu stalpi solizi (tot) se prabuseste (in cele din urma), devenind putreda, tot asa decad si oamenii, fiind supusi batranetii si mortii.
Yatha garam drdhasthunam jirnam ‘pasidati tatha vasidanti nara jaramrtyuvacamgatah
(Ramayana, 2, 105, 18)

DEFAIMAREA
Adesea cei din preajma mea vor spune vorbe desarte despre tine, iar cei din preajma ta despre mine; acestora insa nu le dai atentie.
(Theognis, Sent. 1 239 sqq.)

Nu pune la inima toate vorbele pe care le spun unii si altii, ca sa nu auzi intr-o zi ca si sluga ta te graieste de rau…dupa cum si tu ai grait de rau pe altii.
Cunctis sermonibus qui dicuntur, ne accomodes cor tuum, ne forte audia servum tuum maledicentem tibi;…quia et tu crebro maledixisti aliis.

Nu cauta sa te inalti defaimand pe altii. Cauta prin propriile tale calitati sa te deosebesti de oamenii de rand.
atmotkarsam na margeta paresam parinindaya
svagunair eva margeta viprakarsam prthagjanat
(Mahabharata, 12, 10 576)

Noi uram nu numai pe acei care raspandesc ceea ce nu voim, dar si pe acei care aud.
(Plutarchus, Mor., p 127)

DESPARTIREA
Cum se intalnesc doua lemne pe un ocean si, dupa ce stau catva timp impreuna se despart: tot astfel sotia, copiii, prietenii si lucrurile, dupa cum se aduna, se despart. Plecarea lor e sigura.
yatha kastham ca kastham ca sameyatam mahodadhau
evam bharyac ca putrac ca suhrdac ca vasuni ca
sametya ca vyapeyatam dhruvas tesam parabhavah
(Ramayana, 2, 104, 12-13)

Cum se intalnesc doua lemne pe un ocean si dupa aceea se despart- astfel este si unirea dintre fiinte.
Yatha kastham ca kastham ca sameyatam mahodadhau sametya ca vyapeyatam tadvad bhutasamgamah
(Mahabharata, 12 868 sq.)

Cel inlantuit de speranta suporta durerea despartirii, oricat de mare ar fi.
Garuam pi virahadukkham asabandho sahavedi
(Kalidasa, Cak., 85)

Despartirea de iubita, dispretul rudelor, o ramasita de datorie, servirea unui netrebnic, un prieten instrainat din cauza saraciei: aceste cinci lucruri ard cumplit, fara foc.
kantaviyogah, svajanapamano
rnasya cesah kujaDISTRUGEREA
Nimeni n-are dreptul sa distruga, daca nu-I in stae sa recladeasca ce a distrus sau s-o puna intr-o conditie mai buna.
No one has the right to destroy who could not build up again the being destroyed or establish it in a better condition.
(A.D. Neel, With Mystics and Magicians in Tibet, p. 587)

DOBANDIREA

Ceea ce se dobandeste rau, se risipeste rau.
Male parta male dilabuntur
Cf. proverbului german : Wie gewonnen, so zerronnen.
(Naevius, apud Cicero, Phil., 2, 65)

DREPTATEA
Pe calea dreptatii se afla vointa, iar calea nebuniei duce la moarte.
In semita iustitiae vita ;
Iter autem devium ducit ad mortem.
(Septuaginta, Prov., 12, 28)

In dreptate se rezuma intreaga virtute. Orice om e bun, daca e drept.
(Theognis, 147 sq.)

Mintea muritorilor prefera mai degraba castigul viclean decat dreptatea, desi ei merg spre un viitor dur.
(Pindarus, Pyth.,4, 247 sq.)

Notiunea de dreptate a unei societati se schimba dupa timp.
(Aeschylus, Sept., 1 070 sq.)

Uneori si dreptatea pricinuieste rau.
(Sophocles, El., 1 012 )

Nu cunosc vreun om drept, care sa aiba perfecta dreptate.
(Sophocles, O. C, 806 sq.)

Cand are dreptate, si cel mic il biruie pe cel mare.
(Ib., 880)

Cei trufasi nu pot suferi ca cei inferiori sa aiba dreptate in spusele lor.
(Euripides, Andr., 189 sq.)

Eu vad cum zeita dreptatii scoate cu timpul toate la lumina (zilei).
(Id., Oed., apud Strobaeus, op.cit, 1, 4, 3)

Nimeni, oricat ar fi de mandru de bogatia sa, nu imbatraneste in liniste , daca a pangarit legea; ci, ziua sau noaptea, zeita dreptatii se furiseaza si-l surprinde pe cel nelegiuit.
(Fr . annon., apud Stobaeus, o.c., 1, 4, 10)

Se vede bine, cine respecta dreptatea din inima si nu din prefecatorie, si cine uraste cu adevarat nedreptatea, cand e vorba de oameni pe care-i poate nedreptati cel mai usor.
(Id., Leges, 6, 19)

Ma tem ca-i o nelegiuire sa fie cineva de fata cand e defaimata dreptatea si sa renunte de a-i veni in ajutor, cat timp mai respira si mai poate grai.
(Id., Rep., 2, 10)

Cu cat o duceti mai usor, cu cat sunteti mai puternici, mai bogati, mai fericiti, mai nobili, cu atat se cuvine sa fiti mai drepti.
Quam vos facillume agitis, quam estis maxume
Potentes, dites, fortunati, nobiles,
Tam maxume vos aequo animo aequa noscere
Oportet.
(Terentius, Ad., 501 sqq.)

Adesea culmea dreptatii este culmea rautatii.
Ius summum saepe summas malitia.
(Id., Heaut. 796)

Sa se faca dreptate, chiar de-ar fi sa piara lumea.
Fiat iustitia, pereat mundus.
(Scaevola, apud Pichon, Hist., 151 si n.).

Sa ne amintim ca trebuie sa fim drepti chiar si fata de cei mici.
Meminerimus etiam adversus infirmos iustitiam servandam.
(Ib., 13).

Culmea dreptatii este adesea culmea nedreptatii.
Summus ius, summa plerumque ist iniuria.
(Publicus Syrus, 939).

Daca cumva vei apleca varga dreptatii, sa nu fie cu greutatea darului, ci cu aceea a indurarii.
Si acaso doblares la vara de la justitia, no sea con el peso de la dadiva, sino con el de la misericordia.
(Cervantes, Quij. 2, 42).

Iubirea de dreptate la cei mai multi oameni nu e decat teama de a suferi nedreptatea.
L’amour de la justice n’est en la plupart des hommes que la crainte de souffrir l’injustice.
(La Rochefoucauld, Max, 78)

Dreptatea celui mai tare este intotdeauna cea mai buna.
La raison du plus fort est toujours la meilleure.
Cf. 1599.
(La Fontaine, 1, 10)

Fiecare are atata dreptate cata putere are.
Unusquisque tantum iuris habet, quantum potential valet.
(Spinoza, Tractatus theologico-politicus, 2, 8 )

Dreptatea pentru altul este o caritate pentru noi.
La justice pour autrui este une charite pour nous.
(Montesquieu, Pers. 12)

Cine are dreptate si rabdare pentru acela vine si timpul.
Wer’s Recht hat und Geduld, fur den kommt auch die Zeit.
(Goethe, Faust 11040)

Dreptatea si vina nu se pot desparti niciodata atat de exact, incat fiecare parte sa aiba numai din una sau din alta.
La ragione e il torto non si dividon mai con un taglio cosi netto, che ogni parte abbia soltanto dell’una e dell’altro.
(Manzoni, Prom.1,1)

Ca oameni, trebuie, in asteptarea altor certitudini, sa ramanem drepti in sfera umana…Sa lasam forta sa domneasca in univers si dreptatea in inima noastra.
Hommes, il nous faut, en attendant d’autres certitudes, demeurer justes dans la sphere humaine…Laissons la force rgner dans l’univers et l’equite dans notre cœur.
(Maeterlinck, Temple 57 sq.)

DREPTUL

Mai degraba necunoasterea dreptului este o pricina de procese decat cunoasterea lui.
Potius ignoratio iuris litigioasa est, quam scientia.
(Cicero, Leg., 1,6)

Trebuie sa recunoastem ca dreptul a fost nascocit de frica nedreptatii.
Iura inventa metu iniusti fateare est.
(Horatius, Sat., 1, 3, 111)

In culmea situatiei, dreptul este de partea celui mai tare.
Id in summa fortuna aequius, quod validius.
Cf. 1591.
(Tacitus, Ann., 15, 1)

Preceptele dreptului sunt: sa traiesti cinstit, sa nu vatami altuia, sa dai fiecaruia ce i se cuvine.
Iuris praecepta sunt haec : honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere.
(Iustinianus, Inst., 1, 1, 3)

Dreptul natural este acela, pe care toate fiintele l-au invatat de la natura.
Ius naturale est quod natura omnia animalia docuit.
(Ib., 1, 2, Pr.)

Dreptul in sine e fara putere ; din natura domneste forta. A trage aceasta de partea dreptului, asa ca prin mijlocirea fortei sa domneasca dreptul, aceasta-i problema artei de a guverna.
Das Recht an sich selbst ist machtlos : von Natur herrscht die Gewalt. Diese nun zum Rechte hinuber zu ziehn, so das mittelst der Gewalt das Recht herrsche, Dies ist das Problem der Staatskunst.
(Schopenhauer, Par., II, 127)
nasya seva
daridrabhavad vimukham ca mitram
vina ‘ gnina panca dahanti tivram
(Veta;apancavincatika, 4, apud Lassen , Anth, 26, 12 sq.)

Izvor tulbure si fantana stricata este omul drept care isi pierde cumpatul in fata celui fara lege.
Fons turbatus pede et vena corrupta,
Iustus cadens coram impio.
( Septuaginta, Prov., 25, 26)

Timpul arata in cele din urma pe omul drept.
(Philemon, apud Stobaeus, Ecl. Phys. I, p. 236)

Om drept nu e acela care nu savarseste nedreptati, ci acela care, desi are putinta de a le comite, nu vrea.
(Id., apud Stobaeus, Flor. 9, 22)

Cel mai dureros lucru este ca un caracter drept sa dea peste o soarta nedreapta in pragul batranetii.
(Menander, apud Stobaeus, Flor., 107, 2)

Nu fi drept peste masura si nu fi intelept cu prisosinta. De ce sa-ti faci singur paguba ?
Noli esse iustus multum,
neque plus sapias quam necesse est,
ne obstupeseas.
Orig. dif.
( Septuaginta, Eccl., 7, 16)

Sa se dea fiecaruia ce i se cuvinte.
(Plato, Rep., 1,7)