informatii utile

Dictionar al intelepciunii

CALOMNIA
Nu necesita nesocotita calomnia, oricat ar fi de mincinoasa.
(Menander, Boeotia, apud Stobaeus, Flor., 42,1)
Ciudat e modul de a ucide al sarpelui cu chip de ticalos: pe unul il musca de ureche, iar altul isi pierde viata.
Aho khalabhunjamgasya vicitro ‘yam vadhakramah anyaya dacati crotam anyah pranair viyujyate
(Pancatantra, 1, 340: Bohtlingk, Ind. Spr., 306)

CORUPTIA
Dupa cum cel care corupe il invinge pe cel care primeste, tot asa cel care nu primeste il invinge pe cel care vrea sa-l corupa.
(Demosthenes, Cor., 247)

CONSTRANGEREA
Orice constrangere e neplacuta.
(Theognis, Sent., 472)
Cei care au puterea de a constrange n-au nevoie sa recurga la judecata.
(Thucydidles, 1, 77, 2 )
Multi suporta cu usurinta munci grele, cand nu sunt constransi, munci care li s-ar parea penibile, daca ar fi siliti sa le faca.
Manec man groze arebeit
unbetwungen sanfte treit,
diu in diuhte swaere,
ob ers betwungen waere.
(Freidank, Besch, 109 sqq.)

CONSTIINTA
Cine se teme mai putin si cine are mai mare curaj decat acela a carui constiinta e curata?
(Diogenes Cynicus, apus Stobaeus, Flor., 24,14)

Sa-ti pese mai mult de constiinta (ta) decat de parerea (altora).
Plus conscientiae quam famae attenderis.
(Ib., 692)
O constiinta rea este adesea in siguranta, dar niciodata linistita.
Tutta saepe, nunquam secura, mala conscientia.
(Ib., 1 103)
O constiinta impacata nu tine seama de minciunile zvonului.
Conscia mens recti famae mendacia risit.
(Ovidius, Fasti., 4, 311)
Constiinta valoreaza cat o mie de martori.
Conscientia milletestes.
(Quintilianus, Inst, 5, 11, 41)
Pentru cei virtuosi regula de actiune in imprejurari indoielnice este glasul inimii.
Satam hi samdehapodesu vastusu
Pramanam antahkaranaprarttayah
(Kalidasa, Cak., 19)
Legile constiintei, despre care noi spunem ca se nasc din natura, se nasc din obicei.
Les lois dela conscience, que nous disons naitre de nature, naissent de la coutume.
(Montaigne, ESS. 1, 22)
Constiinta este glasul sufletului, pasiunile sunt glasul corpului.
La conscience este la voix de l’ame, les passions sont la voix du corps.
(Rousseau, Em., 4)
Da, prietene, tu este pentru semenii tai constiinta cea rea: caci ei sunt nedemni de tine.
Ja, mein Freund, das bose Gewissen bist du deinen Nachsten: denn sie sind deiner unwerth.
(Nietzsche, Zarath., I, 77)\

CONTRAZICEREA
Multi au obiceiul de a contrazice deopotriva in toate dar nu si de a contrazice in mod drept. Fata de acestia ajunge o singura vorba din vechime: “Tu fii de parerea mea, air eu de parerea aceasta”. Insa pe ce-i cu judecata poti foarte iute sa-i convingi, daca vorbesti bine, caci ei sunt si aceia care pot fi invatati cel mai usor.
(Euenus, 1)
De obicei (tocmai) acela care stie mai putin gaseste placere mai mare in a contrazice.
Ordinairement l’homme qui sait le moins est celui qui se plait davantage a contredire.
(Oxenstierna, Pens., II, 59).
Nu te lasa niciodata ademenit sa contrazici. Inteleptii cad in nestiinta, cand se cearta cu cei nestiutori.
Lass dich nur zu keiner Zeit
Zum Widerspruch verleiten:
Weise verfallen in Unwissenheit,
Wenn sie mit Unwissenden streiten.
(Goethe, Div., Buch der Spruche).
Este acelasi lucru, fie ca spunem ceva adevarat, fie ca spunem ceva gresit: amandoua sunt contrazise.
Es ist gan einerlei, ob man das Wahre oder das Falsche sagt: beiden wird widersprochen.
(Id., Max., 884).

CONVINGEREA
Caracterul celui care vorbeste este acela care convinge, nu vorba.
(Menander, Hymnis, 7, apud Stobaeus, Flor., 37, 19)
Un om convins impotriva vointei sale continua sa aiba aceeasi parere.
A man convict’d against his will
Is of the same opinion still
(Butler, Hud)
Orice prost e ferm convins; si oricare om ferm convins e prost; cu cat judecata sa e mai gresita, cu atat e mai mare indaratnicia sa.
Todo necio es persuadido, y todo persuadido necio, y cuanto mas erroneo su dictatem es mayour su tenacidad.
(Gracian, Or., 183)
Ah, ce usor ne lasam convinsi de persoanele pe care le iubim!

CRIMA
Sunt crime care devin inocente, ba chiar glorioase, prin stralucirea, numarul si excesul lor; de aici provine faptul ca hotiile publice sunt iscusinte si ca a lua provincii in mod nedrept se cheama a face cuceriri.
Il y a des crimes qui deviennent innocents et meme glorieus par leur eclat, leur nombre et ler exces; de la vient que les voleries publiques sont des habiletes, et que prendre des provinces injustement s’appelle faire des conquetes.
(La Rochefoudcauld, Max. supp., 192)